Peste 80 la sută dintre români consideră că tinerii ar trebui să-și asume răspunderea pentru îngrijirea părinților, românii bazându-se mai mult pe familie decât pe stat, potrivit unui studiu al Fondul ONU pentru Populație (UNFPA). „Românii păstrează atitudini și valori tradiționale cu privire la relațiile dintre generațiile unei familii și sprijinul pe care trebuie să și-l acorde reciproc”, potrivit rezultatelor studiului „Generații și Gen”.
Rezultatele studiului mai relevă că, pe de o parte, rolul familiei este considerat mult mai important decât al statului în îngrijirea persoanelor în vârstă și a copiilor, dar pe de altă parte, în privința ajutorului financiar pentru diferite categorii defavorizate, statul este considerat ca principală sursă de sprijin. Astfel, 51,4 la sută dintre respondenți consideră sprijinul financiar pentru vârstnici și 84,8 la sută sprijinul financiar pentru tinerii cu copii care trăiesc sub nivelul de subzistență drept o sarcină mai mult sau în primul rând a statului.
De asemenea, majoritatea românilor (89 la sută) cred că tinerii ar trebui să-și asume răspunderea pentru îngrijirea părinților, 82,5 apreciind că ar trebui să le ofere sprijin financiar când aceștia se confruntă cu dificultăți. În același timp, 71,1 la sută dintre români cred că ar trebui să-i ia pe părinți să locuiască la ei când aceștia nu se mai pot îngriji singuri.
În aceeași tendință se înscriu și opiniile românilor despre rolul bunicilor în îngrijirea nepoților. Aproape trei sferturi dintre persoanele chestionate au apreciat că aceștia ar trebui să aibă grijă de nepoții lor dacă părinții acestora nu pot să o facă. De asemenea, 72,9 la sută dintre respondenți cred că ar trebui să acorde la nevoie ajutor financiar copiilor lor adulți.
În plus, studiul mai arată că tinerii din România nu se grăbesc să părăsească căminul părintesc, ei devenind independenți mai târziu în viață comparativ cu perioada socialistă. Amânarea părăsirii casei părintești a crescut în medie cu doi ani atât pentru femei, cât și pentru bărbați.
„Această orientare către valorile tradiționale și adoptarea unor comportamente conservatoare, în ciuda contactului cu valorile din lumea vest-europeană pot fi determinate de lipsurile și incertitudinile materiale cu care se confruntă indivizii, cum ar fi lipsa unor servicii specializate dedicate vârstnicilor și copiilor și dificultățile tinerilor de a-și permite o locuință separată”, se mai arată în comunicatul UNFPA.
Rezultatele studiului „Generații și Gen”au fost dezbătute în cadrul seminarului „Tineri și vârstnici – model tradițional de relaționare” organizat, miercuri, de Fondul ONU pentru Populație, unde au participat sociologi, psihologi și demografi.
Specialiștii au analizat datele brute obținute în urma studiului pentru a identifica tendințe sociale și a le folosi la elaborarea de măsuri care să pregătească România pentru tendința clară de scădere și îmbătrânire a populației.
