Hipertensiunea arterială, colesterolul ridicat, afecțiunile cardiace, diabetul și astmul sunt printre cele mai răspândite patologii cronice la nivel mondial, românii cheltuind lunar, în medie, o sută de lei pentru afecțiunile cronice și 23 de lei pentru afecțiunile ușoare, potrivit unui studiu.
Studiul IriS Global Health, coordonat în România de către ISRA Center, arată că hipertensiunea arterială, colesterolul ridicat, afecțiunile cardiace, diabetul și astmul sunt printre cele mai răspândite patologii cronice la nivel mondial.
Deși, în medie, este cea mai răspândită afecțiune, incidența hipertensiunii arteriale în țările investigate se dovedește a fi foarte variat raportată. Astfel, în țări precum Ungaria, Germania, Finlanda, Franța, Canada și Thailanda, răspândirea patologiei este raportată ca fiind mai ridicată (19-27 la sută), iar în Ucraina, Irlanda, Columbia, Indonezia, Malaezia, India și Egipt incidența declarată este mult mai mică (patru – șase procente).
În România, 10 la sută din populația urbană declară că se confruntă cu hipertensiune arterială, în condițiile în care rapoartele medicale arată că în jur de 40 la sută din populația adultă are în realitate această afecțiune.
În contextul acestei diferențe importante între țări, se poate deduce că variațiile de raportare dintre țări sunt legate mai mult de gradul de informare, de importanța acordată afecțiunii sau de realizarea screeningului medical corespunzător, potrivit autorilor studiului.
Hipercolesterolemia, diabetul și astmul sunt menționate ca fiind probleme cu care persoanele intervievate se confruntă mai ales în Canada, Thailanda, Finlanda și Olanda, iar cea mai scăzută prezență declarată ale acestor patologii se înregistrează în Ucraina, Irlanda, Lituania, Indonezia, Malaezia, India, Pakistan și Egipt.
În România, doar 4-5 la sută dintre adulții din mediul urban se declară suferind de una dintre aceste afecțiuni, diferența între răspunsurile populației și realitatea medicală fiind destul de importantă, mai rezultă din studiu.
Rezultatele cercetării au mai arătat că românii cheltuie, în medie, 100 de lei lunar pentru afecțiuni cronice, suma variind între 75 de lei pentru cei cu vârsta între 20 și 29 de ani și 110 lei pentru cei cu vârsta între 50 și 60 de ani, iar pentru afecțiuni ușoare sau acute (răceală și gripă, migrene, indigestii etc.) plătesc în medie 23 de lei lunar.
În ceea ce privește bolile mentale, în 20 din cele 28 de țări participante la studiu mai mult de unu din cinci persoane au recunoscut că au avut, într-un fel sau altul, o experință cu astfel de situații, fie direct, fie indirect, prin intermediul unei persoane apropiate.
„Experimentarea directă sau indirectă a acestor afecțiuni” este admisă în mai mare măsură în țări cum ar fi Chile, Australia, Finlanda, Marea Britanie și Canada, în timp ce în România valorile declarate sunt sub 10 la sută.
Autorii studiului menționează că deși incidența contactului raportat cu afecțiunile mentale (directe sau indirecte) variază de la o țară la alta, percepția asupra răspândirii acestor boli este ridicată în aproape toate țările investigate.
„Astfel, în 23 dintre țările în care s-a desfășurat studiu, șase din 10 respondenți cred că afecțiunile mentale sunt răspândite în zilele noastre. În România, 81 la sută dintre cei care au răspuns consideră că afecțiunile mentale sunt răspândite în țara noastră”, mai rezultă din studiu.
În majoritatea celor 28 de țări investigate s-a constatat că cea mai mare parte a populației a mers în ultimul an cel puțin o dată la medicul de familie.Un procent de vizitare mai ridicat al medicului de familie (80 la sută sau peste) se întâlnește în Rusia, Slovenia și Germania, iar procente sub 30 la sută sunt în Egipt, Indonezia, SUA și Finlanda.
În România, 73 la sută dintre cei care au răspuns la studiu au mers cel puțin o dată la medicul de familie în ultimul an.
Satisfacția față de serviciile oferite de medicul de familie este ridicată în cele mai multe țări, dar sunt și state, cum ar fi Columbia, Chile, Rusia, Egipt și Ucraina, unde doar apoximativ jumătate dintre cei care au răspuns sunt mulțumiți de relația cu medicul de familie.
„În România, 87 la sută din cei care au răspuns sunt mulțumiți de medicul lor de familie. Coroborând această informație cu satisfacția față de sistemul medical (care este de doar șase la sută în România), se poate spune că mai degrabă este criticat sistemul decât calitățile oamenilor care lucrează în acest sistem”, se mai arată în studiu.
Accesul la specialiștii din sectorul public este mai limitat în țări cum ar fi Irlanda, Thailanda, Chile, Indonezia, Marea Britanie și România, unde doar 35 la sută din populația investigată a mers la un specialist în sistemul public în ultimul an.
Printre țările unde medicii specialiști din zona publică sut mai solicitați se numără Turcia, Rusia și Germania (peste 70 la sută).
Serviciile specialiștilor din sectorul privat sunt utilizate într-o măsură mai mică în majoritatea țărilor participante la studiu, cel mai puțin accesate fiind în Olanda, Canada, Ucraina, Indonezia, China, Irlanda, Thailanda, Lituania, Franța, România (17 la sută) și Germania.
În Chile, Pakistan și Turcia, aproximativ jumătate dintre cei care au participat la studiu au mers la un medic specialist din sectorul privat în ultimul an.
Atunci cand sunt întrebați despre implicarea pacientului în deciziile de tratament, respondenții din cele mai multe state (18 din 28) preferă o colaborare între medic și pacient pentru a lua împreună decizia de tratament cea mai bună, România făcând însă parte dintre țările în care pacienții se bazează mai mult pe medic pentru a lua decizia de tratament pentru ei.
Din studiu mai rezultă că și farmacistul joacă un rol important în sistemul de sănătate din anumite țări, rolul său fiind central în țări precum: Franța, Turcia, Lituania, Olanda, Grecia, Germania, Canada, SUA, India și Egipt, unde peste 50 la sută din populație a accesat serviciile farmacistului cel puțin o dată în ultimul an.
Rezultatele ISRA Center arată că în România 47 la sută dintre cei chestionați au folosit serviciile unui farmacist în ultimul an.
Datele au fost colectate în perioada august – octombrie, folosindu-se un chestionar similar în toate țările participante.
În România au fost realizate 1.100 de chestionare, folosindu-se metoda de colectare face to face, la domiciliul respondentului. Eșantionul este reprezentativ pentru populația între 20 și 60 de ani, din localitățile urbane de peste 50.000 de locuitori și are o eroare maximă de eșantionare de plus/minus 2,9 la sută la un nivel de probabilitate de 95 la sută.
