Copiii românilor care muncesc legal în state UE pot primi cuantumul alocației de stat care se acordă în țara unde lucrează părinții, însă numărul solicitărilor făcute de români este deocamdată redus, a declarat, vineri, pentru MEDIAFAX, Theodora Bertzi, secretar de stat în Ministerul Muncii.
Secretarul de stat în Ministerul Muncii, Familiei și Egalității de Șanse (MMFES) Theodora Bertzi a precizat că, potrivit Regulamentului european 1408, copiii români care au părinții plecați la muncă în străinătate pot beneficia de alocație de stat mai mare decât cea oferită în România, cu condiția ca cetățenii români să lucreze legal în țara respectivă.
Potrivit documentului european, dacă valoarea alocației în statul în care muncesc unul sau ambii părinți este mai mare decât în țara de origine, copilul poate primi alocația mai mare.
„Spre exemplu, dacă părintele lucrează în Spania și copilul locuiește în România, alocația se transmite în România. Altfel spus, dacă alocația din Spania este mai mare decât în România, statul respectiv plătește un complement diferențial. Copilul ia alocația prevăzută de legislația din România și primește diferența din Spania”, a declarat Theodora Bertzi..
În situația în care părinții lucrează în țări diferite, iar copilul rămâne în România, aceștia pot alege alocația cea mai mare care se acordă în cele trei state.
„Regula de bază este că prestația se acordă de către statul în care părintele își desfășoară activitatea. Indiferent de statul membru de reședință al cetățeanului migrant și al familiei sale, dreptul e acordat de statul în care își desfășoară activitatea. Dacă copiii se mută cu părinții într-un alt stat membru, se suspendă plata alocației de stat pentru copii din România, urmând ca ea să fie plătită de statul în care s-au mutat”, a explicat secretarul de stat.
Potrivit datelor înregistrate de MMFES, de la 1 ianuarie 2007 au fost suspendate drepturile pentru prestații familiale în 1.200 de cazuri, 1.000 dintre acestea fiind alocații de stat pentru copii și 200 indemnizații de creștere a copilului.
Prestațiile familiale din România care intră sub incidența Regulamentului 1408 sunt: alocația de stat pentru copii, acordată în baza Legii nr. 61/1993, republicată, cu modificările și completările ulterioare, indemnizația pentru creșterea copilului și stimulentul lunar, acordată în baza OUG nr. 148/2005 și indemnizațiile speciale pentru creșterea copilului cu handicap.
Cele mai multe formulare europene completate de România, în baza cărora se exportă prestațiile familiale, au fost trimise în Italia (180), Spania (120) și Germania (aproximativ 40). Cele mai multe solicitări de exportare a alocațiilor de stat au fost în județele Mureș (360), Satu Mare și Suceava (aproximativ 230 fiecare), Brașov (220) și Constanța (170). La polul opus se află județele Ialomița, Ilfov și Călărași.
De asemenea, au mai fost completate aproximativ 3.500 de formulare europene la solicitarea unui stat membru, iar numărul formularelor inițiate de instituțiile competente din România și adresate instituțiilor din alte state membre este de aproximativ 450.
Cele mai multe formulare europene trimise în România de la 1 ianuarie 2007 sunt din Italia (964), Ungaria (796) și Germania (558).
Secretarul de stat a precizat că Regulamentul 1408 se aplică tuturor statelor membre, dar și în Norvegia, Liechtenstein, Islanda (adică țările Zonei Economice Europene) și în Elveția.
Beneficiază de prevederile Regulamentului european salariații și lucrătorii independenți care au reședința într-un stat membru al Uniunii Europene, care desfășoară o activitate salarială sau independentă într-un stat membru și care își exercită dreptul la libera circulație în interiorul UE, persoanele aflate în șomaj ca urmare a unei activități salariale sau independente desfășurate într-un stat membru și titularii de pensie care au copii în întreținere.
Persoanele care doresc să solicite plata alocației de stat sau a oricărei prestații sociale dintr-un alt stat, trebuie să se adreseze instituțiilor competente din statul în care lucrează. După completarea formularelor europene, dosarul este trimis în România pentru confirmarea unor date referitoare la domiciliu, stare civilă sau număr de copii, după care este retrimis în statul în care este angajat solicitantul.
Theodora Bertzi a declarat că solicitarea poate fi făcută și în România. Părintele rămas cu copilul trebuie să se adreseze Direcției Județene de Muncă și Protecție Socială, abilitată, până la înființarea Agenției Naționale pentru Prestații Sociale, să se ocupe de aceste solicitări.
„Important este să încurajăm părinții să se ducă să lucreze legal, pentru că în acest fel au drepturi atât copiii lor, cât și ei”, a mai spus secretarul de stat.
În opinia Theodorei Bertzi, numărul redus al solicitărilor venite din partea cetățenilor români este cauzat pe de o parte de faptul că mulți dintre ei nu lucrează legal sau pentru că nu au copii, iar pe de altă parte, pentru că nu-și cunosc drepturile.
Principiile fundamentale ale Regulamentului 1408 sunt egalitatea de tratament, respectiv acordarea acelorași drepturi și obligații de securitate socială lucrătorilor migranți, ca și pentru proprii cetățeni, cumularea perioadelor de asigurare și nesuprapunerea prestațiilor, ceea ce înseamnă dacă un lucrător contribuie la sistemele de securitate socială în două sau mai multe state membre, el va beneficia de prestațiile oferite de un singur stat, de statul de angajare, eventual primind o diferență de la instituțiile competente din alte state care acordă prestații mai mari.
