Românii au cheltuit în primul semestru al acestui an cu 15% mai mult pentru alimentele de bază, chiar dacă au consumat mai puțin decât anul trecut, explicația fiind creșterea prețurilor alimentelor din ultimul an, potrivit unui studiu al companiei GfK
Cele mai afectate de creșterea prețurilor în ultimele șase luni au fost alimentele de bază, valoarea cheltuită pentru aceste categorii fiind cu 15% mai mare, în timp ce sumele alocate pentru produse alimentare neesențiale au crescut cu 4%.
Dintre produsele alimentare de bază, uleiul s-a scumpit cu până la 40%, în vreme ce volumul vânzărilor a scăzut cu aproape 2%. Pentru cafeaua măcinată și prăjită, considerată de asemenea de către consumatori un produs esențial, nivelul cheltuielilor a rămas relativ stabil. Cu toate acestea, consumul a scăzut cu până la 7%, la un număr de consumatori constant, potrivit GfK.
Și consumul casnic de bunuri de larg consum a urcat cu 6% în monedă națională în primele șase luni, dar creșterea fost influențată și în acest caz de nivelul ridicat al inflației. În volum, piața a scăzut cu aproape 2%, în timp ce fenomenul de down-trading (trecerea către produse dintr-un segment de preț inferior) se manifestă în continuare.
Cheltuieli mai mari la șampon
Cheltuielile pentru produsele de îngrijire a locuinței și de igienă personală au înregistrat creșteri de 5% în prima jumătate a anului. Dintre produsele nealimentare de bază, românii au plătit ușor mai puțin pentru detergentul de rufe (-1% în valoare), în timp ce pentru șampon cheltuielile au avansat cu până la 12%, deși consumul a rămas aproximativ același.
După o perioadă în care produsele de îngrijire au fost puternic afectate de scăderea consumului, în prima jumătate a anului, deodorantele și săpunul de toaletă înregistrează creșteri de vânzări în volum modeste, de 4% fiecare.
Comerț modern versus comerț tradițional
Comerțul modern câștigă în continuare teren în defavoarea celui tradițional, atrăgând în primele șase luni 47% din totalul cheltuielilor gospodăriilor din România pentru produse de larg consum, în creștere cu două puncte procentuale. Buticurile și magazinele alimentare, principalele formate ale comerțului tradițional, au pierdut 4 puncte procentuale în valoare, atrăgând în primele șase luni ale anului curent doar 37% din totalul cheltuielilor pentru produse de larg consum.
Hipermarketurile și supermarketurile au avut rate de creștere de aproape 15% fiecare, iar magazinele de tip discount de 14%. Principalul motor de creștere în cazul formatelor comerțului modern este numărul mai mare de cumpărători, tendință explicată și de expansiunea teritorială dinamică a marilor lanțuri de retail.
Studiul are la bază informații obținute prin monitorizarea consumului casnic a aproximativ 90 de categorii de produse de larg consum prin intermediul cercetării pe un eșantion de 2.200 gospodării, reprezentativ la nivel național.
GfK România, fondată în 1992, este parte a grupului GfK, înființat în 1934 ca primă companie de cercetare de piață în Germania. Grupul are mai mult de 150 de sucursale în 100 de țări de pe cinci continente.
