Peste 18,3 milioane de cetățeni cu drept de vot sunt așteptați duminică la urne, pentru alegerile locale, aceștia putând vota numai în comuna, orașul sau municipiul în care își au domiciliul, pentru a-și alege primarul, consilierii locali, consilierii județeni și președinții de consilii județene.
În urma votului vor fi atribuite 41 de mandate de președinte de consiliu județean, 1.338 de mandate de consilier județean, 3.187 mandate de primar și 40.311 mandate de consilier local, dintre care 166 de mandate de consilier de sector și 55 de mandate de consilier în Consiliul General al Municipiului București.
Pentru cei 18.315.880 de alegători români și cei 37.704 cetățeni ai Uniunii Europene cu drept de vot care se află în evidențele Oficiului Român pentru Imigrări și au domiciliul sau reședința în localități din România au fost organizate 18.133 de secții de votare.
Potrivit legii 67/2004 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, consiliile locale și consiliile județene, primarii și președinții consiliilor județene se aleg prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat.
Consiliile locale și consiliile județene se aleg pe baza scrutinului de listă, potrivit principiului reprezentării proporționale, în timp ce primarii comunelor, orașelor, municipiilor, sectoarelor municipiului București și primarul general al municipiului București, precum și președinții consiliilor județene se aleg prin scrutin uninominal.
Pentru prima dată, la scrutinul din acest an, primarii sunt aleși într-un singur tur, astfel că va fi declarat câștigător candidatul care obține cel mai mare număr de voturi.
Legea electorală menționează că au dreptul de a alege cetățenii români care au împlinit vârsta de 18 ani, inclusiv în ziua alegerilor.
Potrivit legii, nu pot alege debilii sau alienații mintal, puși sub interdicție, persoanele lipsite de drepturile electorale, pe durata stabilită prin hotărâre judecătorească definitivă.
Dreptul de vot se exercită numai în comuna, orașul, municipiul sau subdiviziunea administrativ-teritorială a municipiului în care alegătorul își are domiciliul, pe baza listelor electorale permanente.
La cererea cetățenilor cu drept de vot care și-au stabilit cu cel puțin 3 luni înaintea scrutinului reședința în circumscripția electorală în care au loc alegeri, aceștia sunt înscriși de către primar într-o listă electorală suplimentară, pe baza actului de identitate.
În ziua votării, președintele biroului electoral al secției de votare înscrie, de asemenea, în lista suplimentară persoanele omise din copia de pe lista electorală permanentă care se prezintă la vot și fac dovada, cu actul de identitate, că domiciliază în raza secției de votare respective.
Cetățenii Uniunii Europene care au domiciliul sau reședința în România au dreptul de a alege și de a fi aleși în aceleași condiții ca și cetățenii români, fiind înscriși în listele complementare de către primar, pe baza unui document care le atestă identitatea și a unui document care atestă adresa la care locuiesc.
Legea electorală stabilește că la aceeași secție alegătorii votează pentru consiliul local, consiliul județean, pentru primar și pentru președintele consiliului județean, în timp ce în municipiul București, la aceeași secție, alegătorii votează pentru consiliul local al sectorului, pentru primarul sectorului, pentru Consiliul General al Municipiului București, precum și pentru primarul general al municipiului București.
Votarea are loc într-o singură zi. Ea începe la ora 7.00 și se încheie la ora 21.00.
Alegătorii votează numai la secția de votare la care este arondată strada sau localitatea.
Prin excepție, președintele și membrii birourilor electorale ale secțiilor de votare, personalul tehnic auxiliar și cel însărcinat cu menținerea ordinii votează la secția de votare unde își îndeplinesc atribuțiile dacă domiciliază în unitatea administrativ-teritorială pentru care se votează la secția respectivă.
Accesul alegătorilor în sala de votare are loc în serii corespunzătoare numărului cabinelor.
Fiecare alegător prezintă actul de identitate biroului electoral al secției de votare care, după verificarea înscrierii în lista electorală a celui în cauză, îi încredințează buletinele de vot și ștampila cu mențiunea „votat”.
Prin act de identitate, pentru cetățenii români se înțelege cartea de identitate, cartea de identitate provizorie, buletinul de identitate ori pașaportul diplomatic sau de serviciu, aflate în termenul de valabilitate, iar în cazul elevilor din școlile militare, carnetul de serviciu militar.
Cetățenii Uniunii Europene își pot exercita dreptul la vot pe baza oricărui document valabil care le atestă identitatea.
Alegătorii vor primi patru buletine de vot: în județe – câte unul pentru alegerea primarului, pentru alegerea consiliului local, a consiliului județean și a președintelui consiliului județean; în București – câte unul pentru alegerea primarului de sector, consiliului local, a primarului genaral și a Consiliului General al Municipiului București.
Alegătorii votează separat, în cabine închise, aplicând ștampila cu mențiunea „votat” în patrulaterul care cuprinde lista de candidați sau numele candidatului pe care îl votează.
Prezența oricărei persoane în cabinele de vot, în afara celei care votează, este interzisă.
Alegătorul care, din motive temeinice, constatate de președintele biroului electoral al secției de votare, nu poate să voteze singur are dreptul să cheme în cabina de votare, în scopul de a-l ajuta, un însoțitor ales de el.
Persoanele care candidează în circumscripția în a cărei rază teritorială se află secția de votare respectivă nu pot însoți alte persoane în cabina de votare în scopul de a le ajuta să voteze.
Votul este considerat valabil exprimat dacă ștampila cu mențiunea „votat” este aplicată în interiorul unui singur patrulater.
Biroul Electoral Central a stabilit, printr-o circulară, că este considerat valabil și votul în care ștampila depășește limitele patrulaterului, dar opțiunea alegătorului este evidentă, inclusiv în situația în care aceasta este doar tangentă la un patrulater dar nu atinge un altul.
BEC a stabilit că votul este considerat valabil chiar dacă pe buletinul de vot sunt înscrise diverse mențiuni ale alegătorului.
Votul va fi considerat, de asemenea, valabil dacă ștampila cu mențiune „votat” este aplicată în interiorul unui patrulater, dar pe buletinul de vot alegătorul a mai aplicat una sau mai multe ștampile fără să atingă vreun alt patrulater.
Potrivit unei Hotarâri a BEC privind unele măsuri pentru buna organizare a legerilor, accesul în cabina de vot cu orice tip de aparate de înregistrare sau preluare de imagini este interzis.
După ce au votat, alegătorii îndoaie buletinele de vot astfel încât pagina albă care poartă ștampila de control să rămână în afară și le introduc în urnă, având grijă să nu se deschidă. Îndoirea greșită a buletinului de vot nu atrage nulitatea votului, dacă secretul votului este asigurat.
În cazul în care buletinul de vot se deschide în așa fel încât secretul votului nu mai este asigurat, acesta se anulează și se dă alegătorului, numai o singură dată, un nou buletin de vot, făcându-se mențiunea despre aceasta în procesul-verbal al operațiunilor de votare.
Ștampila cu mențiunea „votat”, încredințată pentru votare, se restituie președintelui, care o aplică pe actul de identitate, menționând și data scrutinului. În cazul alegătorilor care votează pe baza cărții de identitate, pe versoul acesteia se aplică un timbru autocolant cu mențiunea „votat” și data scrutinului.
Pentru alegătorii netransportabili din cauză de boală sau invaliditate, președintele biroului electoral al secției de votare poate aproba, la cererea scrisă a acestora, ca o echipă formată din cel puțin doi membri ai biroului să se deplaseze cu o urnă specială și cu materialul necesar votării – ștampilă cu mențiunea „votat” și buletine de vot – la locul unde se află alegătorul, pentru a se efectua votarea.
În acest mod pot vota numai persoanele care domiciliază în raza teritorială a secției de votare respective și numai dacă se asigură secretul votului.
Persoanele aflate în executarea unei pedepse privative de libertate, dar care nu și-au pierdut drepturile, precum și persoanele aflate în arest preventiv votează prin intermediul urnei speciale numai dacă au domiciliul în raza teritorială a secției de votare unde se află penitenciarul sau locul de detenție.
La desfășurarea operațiunilor de votare pot asista observatori străini și observatori interni, acreditați în acest scop.
Legea 67/2004 prevede că președintele biroului electoral al secției de votare poate suspenda votarea pentru motive temeinice. Suspendarea nu poate depăși o oră și este anunțată prin afișare la ușa localului de vot cu cel puțin o oră înainte. Durata tuturor suspendărilor nu poate depăși două ore.
În timpul suspendării, urnele de votare, ștampilele, buletinele de vot și toate lucrările biroului electoral rămân sub pază permanentă, iar membrii biroului nu pot părăsi sala de votare în același timp.
Potrivit legii, constituie contravenții și se sancționează cu amendă înscrierea, cu bună știință, a unui alegător în mai multe liste electorale; înscrierea în listele electorale a unor persoane fictive ori care nu au drept de vot; distribuirea, inclusiv de către candidați, de băuturi alcoolice în ziua votării, în perimetrul secțiilor de votare; refuzul de a se conforma dispozițiilor președintelui biroului electoral al secției de votare cu privire la asigurarea ordinii în localul de vot și în împrejurimi.
Constituie, de asemenea, infracțiune refuzul nejustificat de a înmâna buletinul de vot și ștampila de votare alegătorului înscris în listă, care prezintă actul de identitate, precum și înmânarea buletinului de vot unui alegător care nu prezintă actul de identitate, părăsirea de către membrii biroului electoral a localului secției de votare înainte de stabilirea rezultatului alegerilor și de semnarea procesului-verbal.
Continuarea propagandei electorale după încheierea campaniei electorale, prin afișarea sau distribuirea materialelor electorale de orice tip, precum și sfătuirea alegătorilor, în ziua votării, la sediul secțiilor de votare sau în perimetrul acestora să voteze sau să nu voteze anumite partide politice ori candidați independenți, ori purtarea, pe durata votării, de către membrii biroului electoral al secției de votare sau de către persoanele acreditate, de ecusoane, insigne sau alte însemne de propagandă electorală sunt, la rândul lor, contravenții.
Împiedicarea prin orice mijloace a liberului exercițiu al dreptului de a alege sau de a fi ales constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 5 ani și interzicerea unor drepturi.
Tot infracțiune este și violarea prin orice mijloace a secretului votului de către membrii biroului electoral al secției de votare ori de către alte persoane și se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.
Promisiunea, oferirea sau darea de bani, bunuri ori alte foloase în timpul campaniei electorale, precum și în scopul determinării alegătorului să voteze sau să nu voteze o anumită listă de candidați ori un anumit candidat pentru funcția de primar, consilier sau de președinte al consiliului județean, precum și primirea acestora de către alegători constituie infracțiuni și se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.
Aceeași pedeapsă se aplică și persoanei care votează fără a avea drept de vot ori alegătorului care votează de mai multe ori în ziua alegerilor.
De asemenea, tipărirea și utilizarea de buletine de vot false, introducerea în urnă a unui număr suplimentar de buletine față de cele votate de alegători, falsificarea prin orice mijloace a documentelor de la birourile electorale, precum și utilizarea unui act de identitate nul sau fals constituie infracțiuni și se pedepsesc cu închisoare de la 2 la 7 ani.
Legea electorală mai prevede că atacul prin orice mijloace asupra localului secției de votare, furtul urnei sau al documentelor electorale, ruperea sigiliilor constituie infracțiuni și se pedepsesc cu închisoare de la 2 la 7 ani.
Deschiderea urnelor înainte de ora stabilită pentru închiderea votării, precum și utilizarea urnei speciale în alte condiții decât cele prevăzute de lege constituie infracțiuni și se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.
