Recenzie

„Românii americani de la Marile Lacuri”



„Românii americani de la Marile Lacuri”
„Românii americani de la Marile Lacuri”

Pe directorul ziarului Curentul Internațional, Ștefan Străjeri, l-am cunoscut pe continentul nord-american de vreo câțiva ani buni, îndată ce am intrat în contact cu membrii Societății Culturale „Avram Iancu” din Michigan. Pe atunci era lider inginerul Gheorghe Chindriș, maramureșean sufletist din Ieud, iubitor de neam și țară, care după un timp s-a repatriat. Nu puțini au fost românii care s-au întors acasă (aceia care au avut puterea s-o facă). Deși sunt doritori, nu toți dintre ei sunt destul de hotărâți să se rupă de ceea ce încearcă să-și clădească acolo unde visau a găsi mirajul american.
Economistul Ștefan Străjeri conduce publicația Curentul International, ziarul românilor din America și de pretutindeni, pe care l-a preluat din iulie 2005, tipărit până atunci în Mishawka, statul Indiana.
Începând din acel an s-a implicat în multe manifestări organizate de românii din America. Din anul 2008, împreună cu membrii Societății Culturale „Avram Iancu”, inițiază, implicându-se organizatoric, multiple acțiuni culturale precum: Ziua de 1 Decembrie – Ziua Națională a României, Sâmbra Oilor, Balul Mărțișorului, Festivalul de Artă Culinară Românească, spectacole muzicale și lansări și prezentări de carte.
În anul 2006 primește Premiul de Excelență pentru Promovarea Românismului din partea Postului de Radio din Chișinău Vocea Basarabiei, iar din anul 2008 este unul din fondatorii Societății Culturale Româno-Americane „Avram Iancu” din Michigan.
Participă la inițierea Forumului Românilor de Pretutindeni la Câmpul Românesc din Hamilton, Canada (2010).
În anul 2011, la Las Vegas, primește Diploma de Apreciere în cadrul Galei Celebrităților Româno-Americane.
Publică în ziarul Curentul Internațional articole istorice despre românii emigrați în America, atrage și încurajează colaboratori români din țară și de pretutindeni pentru ziarul pe care-l conduce cu devotament și dăruire, un model de român printre românii din diaspora americană și nu numai.
Am fost la familia Străjeri acasă și am rămas impresionată de strădania acestor tineri minunati, Ștefan și soția sa Luminița (pe care Bucovina i-a dat să poarte-n lume tricolorul românesc), de a-și crea un spațiu, o casă care să le amintească de cea lăsată pe plaiurile natale din Pojorâta. Am intrat cu teamă parcă în încăperea special amenajată în care economistul publicist păstrează în ordine și cu grijă părintească un arsenal întreg de publicații românești, fotografii, documente, mărturii peste timp, care au stat la baza acestei bogate monografii, o carte de o valoare inestimabilă, lumină vie a românismului de pretutindeni.
Monografia, unică, inedită și de înaltă valoare
Monografia este o vastă incursiune prin cei aproximativ 100 de ani de viață românească pe continentul nord-american, parte integrantă a istoriei Americii și României deopotrivă, căci românii plecați și-au dus cu ei visurile de veacuri pe oriunde s-au stabilit, păstrându-și cultura, obiceiurile și tradițiile strămoșești, chiar dacă s-au integrat într-o societate diferită de cea a țării mamă.
Titlul cărții atât de potrivit, Românii americani de la Marile Lacuri, este punctul de deschidere al unei raze cu dimensiuni largi, în care se înscriu cele șase capitole ce cuprind activități ale societăților și asociațiilor, instituțiilor religioase, ale presei și personalităților românești într-o prezentare istorică impresionantă.
Pornind de la poziția geografică a statului Michigan, autorul atinge potențialul economic al statului cu performanțe automobilistice, contabilizând pornind de la băștinași, arborele genealogic cu ramuri atât de diversificate al populației Americii de astăzi, formată din emigranți din toate colțurile lumii.
Aflăm că numele Michigan este de origine indiană și se traduce prin apă mare, fiind folosit pentru prima dată de către francezii care au numit astfel unul din lacuri, lacul Michigan.
Nu se omite prezentarea agriculturii americane din statul Michigan, descriind solul, culturile, bogățiile naturale exploatate de diferite concerne, fapt care a dus la dezvoltarea unei economii puternice și diversificate.
Începând cu primii locuitori și până la sosirea emigranților, autorul ne acaparează atenția pe parcursul perioadelor istorice, uimindu-ne cu bagajul său informațional.
Participăm cu ochii minții, prin fața cărora se perindă asemenea unei pelicule cinematografice, la evenimentele socio-politice, conflictele, condițiile de viață, curbele sinuoase prin care a trecut acest stat de-a lungul existenței sale.
Perioadele istorice sunt respectate și prezentate cu rigurozitate și precizie matematică. Grație abilității autorului, trecem prin perioadele războaielor, ale Ku-Klux-Klanului și recesământului federal, prin perioade de prosperitate, dar și de regres, nefiind omise la timpul lor, personalități marcante, fiecare cu aportul în domeniile respective de activitate. Ștefan Străjeri își mărturisește astfel pasiunea pentru istorie.
Nu lipsesc descrierile, care-l consacră în rândul scriitorilor tineri. Prezentarea conflictelor rasiale, izbucnite în seara zilei de 20 iunie 1943 pe mica insulă Belle Isle, situată pe râul Detroit, este edificatoare în acest sens, precum și perioada postbelică.
Statisticile privind populația din Michigan, detaliile desfășurării alegerilor la nivelul statului Michigan și al metropolei Detroit, le dezvăluie specialistul economist din persoana autorului. Viața culturală și spirituală ne este prezentată cu aceeași atenție și ordine cronologică.
Capitolul trei al monografiei este dedicat instituțiilor religioase în cadrul cărora remarcăm un număr de 11 biserici ortodoxe, dintre care două mănăstiri, două biserici greco-catolice, două baptiste și zece penticostale.
Organizațiile româno-americane, înființate de-a lungul timpurilor în statul Michigan le găsim în capitolul patru. De la societatea de început „Unirea Românilor” și până la actuala Societate Româno-Americană „Avram Iancu”, calea este străbătută de o mulțime de asociații și societăți, grupuri culturale și folclorice, studențești și nu numai.
Presei românești îi este consacrat capitolul cinci din care îmi rețin atenția câteva titluri cu rezonanță în timp: Adevărul, Candela Străbună, Curentul Internațional, Credința, Glasul Românesc, Dreptatea, Românul American, Rugul aprins, Solia și multe altele.
Ultimul capitol este dedicat românilor care s-au remarcat în viața economică, politică, socio-culturală din comunitățile de români aflate pe teritoriul statului Michigan.
Autorul ne demonstrează în acest tratat că românii americani de la Marile Lacuri își poartă cu demnitate șansa de a se fi născut români, ținuta morală moștenită din străbuni, limba, cultura, religia, obiceiurile și tradițiile.
Vă las pe dumneavoastră, iubiți cititori, să-i descoperiți atât pe ei cât și ceea ce o simplă cronică nu poate dezvălui, tot ceea ce cuprind cele peste 500 de pagini ale monografiei, unică, inedită și de înaltă valoare, pe care publicistul Ștefan Străjeri v-o pune la dispoziție cu drag de patria mamă și de românii aflați pretutindeni în lume.
(Doina Popa, Dexter, Michigan)



Recomandări

Polițistă de frontieră, decorată de ministrul de Interne după confiscarea a 1,4 milioane de dolari, în Vama Siret

Polițista Lenuța Dabîca Ursachi, decorată de ministrul de Interne după confiscarea a 1,4 milioane de dolari, în Vama Siret
Polițista Lenuța Dabîca Ursachi, decorată de ministrul de Interne după confiscarea a 1,4 milioane de dolari, în Vama Siret

Polițistă de frontieră, decorată de ministrul de Interne după confiscarea a 1,4 milioane de dolari, în Vama Siret

Polițistă de frontieră, decorată de ministrul de Interne după confiscarea a 1,4 milioane de dolari, în Vama Siret
Polițistă de frontieră, decorată de ministrul de Interne după confiscarea a 1,4 milioane de dolari, în Vama Siret