România pare să navigheze „pe drumul cel bun”, însă nu poate face mare lucru în privința riscurilor externe, se arată într-un comentariu apărut joi pe blogul Financial Times, iar analiștii Capital Economics Londra sugerează că Budapesta ar trebui să ia exemplu de la București.
BNR a redus joi dobânda de politică monetară cu 0,25 puncte procentuale, la 5,75%, după o decizie similară în noiembrie, la ultima ședință din 2011.
„Nervozitatea investitorilor în privința Ungariei subminează încrederea în întreaga regiune, iar Bucureștiul își asumă anumite riscuri în ceea ce privește cursul de schimb. Însă ținând cont de creșterea leului în raport cu euro de la scăderea din noiembrie, BNR a luat probabil decizia potrivită, în contextul scăderii inflației și încetinirii creșterii economice”, potrivit comentariului apărut pe blogul FT.
Leul a fost anul trecut cea mai solidă monedă din Europa Centrală și de Est, depreciindu-se cu numai 2% pe ansamblul lui 2011 în raport cu euro, iar inflația a scăzut în septembrie și noiembrie la minime istorice după 1990, de aproximativ 3,4%.
Totodată, economiștii consideră că BNR are spațiu de manevră pentru noi reduceri „modeste” ale dobânzii cheie în următoarele luni, din moment ce inflația ar trebui să rămână pe un trend descendent.
„Este loc pentru noi reduceri ale dobânzii, deoarece dobânda reală (raportată la prognoza de inflație a băncii centrale) este de 2,75%, prea ridicată pentru situația economică actuală. Deoarece cererea externă se va reduce în primul semestru din 2012, susținerea cererii interne prin condiții mai relaxate de politică moentară ar fi binevenită”, comentează Dan Bucșa, economistul șef al UniCredit Țiriac Bank pentru Reuters, preluat de blogul FT.
Asemenea analiștilor Capital Economics, FT face o scurtă paralelă între situația României și cea a Ungariei, țară aflată la marginea unei crize financiare severe.
„Spre deosebire de Ungaria, România a acceptat nevoia de a rămâne în relații bune cu Fondul Monetar Internațional și Uniunea Europeană, care au aranjat o linie de credit de precauție de 5 miliarde de dolari. Însă obiectivul Guvernului de a reuși o creștere a PIB de peste 2% în acest an este o provocare în contextul crizei din zona euro, cel mai mare partener comercial și financiar al României. Astfel, banca centrală de la București cârmuiește România pe ceea ce pare a fi drumul cel bun, însă nu poate face mare lucru în privința apelor învolburate în care navighează”, avertizează FT.
Analiștii Capital Economics fac de asemenea o paralelă între România și Ungaria, notând că banca centrală de la Budapesta a fost nevoită să crească agresiv dobânda anul trecut, la 7%, cel mai ridicat nivel din UE, și va continua să o urce în acest an din cauza presiunilor de pe piețele financiare.
„De importanță crucială, stabilitatea politică și acordul cu FMI au oferit BNR spațiu să reducă dobânzile ca reacție la deteriorarea perspectivei de creștere economică. În contrast, absența acestor ancore cheie în Ungaria înseamnă că dobânzile vor continua să fie ridicate pentru a sprijini forintul”, apreciază economistul William Jackson de la Capital Economics.
Economia românească va fi afectată sever în acest an de scăderea cererii din zona euro, pe fondul crizei datoriilor de stat, iar leul nu poate fi imun la variația apetitului pentu risc la nivel mondial.
Astfel, Capital Economics anticipează că BNR nu va mai relaxa politica monetară în acest an.
În plus, creșterea cererii interne, susținută și de reducerea dobânzilor, nu va compensa pentru scăderea exporturilor, iar economia românească se va contracta în acest an cu 0,5%, apreciază analistul, reiterând o estimare anterioară a instituției. Spre comparație, economiștii britanici estimează că economia Ungariei va scădea în acest an cu 1,5%, din cauza presiunilor externe combinate cu ridicarea dobânzii de politică monetară.
