Agenția Spațială Română (ROSA) a devenit, pe 22 decembrie, membră a Agenției Spațiale Europene, cea mai importantă organizație interguvernamentală europeană cu caracter științific și tehnologic, la activitatea căreia, în acest an, România trebuie să contribuie cu aproximativ 7,4 milioane de euro.
„Ca o țară să devină membră în ESA trebuie să îndeplinească niște parametri de performanță foarte ridicați”, a declarat Marius-Ioan Piso, președintele Agenției Spațiale Române, vineri, într-o conferință de presă.
El a precizat că, dintre țările fostului Pact de la Varșovia, România este a doua admisă ca membru al Agenției Spațiale Europene (ESA), după Cehia. Astfel, România va fi contributor și proprietar al infrastructurii ESA.
„ESA returnează integral contribuția financiară pe care o aduce o țară la bugetul ei, sub formă de programe realizate de persoane juridice din țara respectivă”, a spus Piso, precizând că acordul cu ESA conține și un acord de securitate între România și ESA.
Agenția Spațială Europeană are un buget anual de 4 miliarde de euro. Contribuțiile țărilor membre la ESA se calculează printr-un sistem de proporționalitate cu venitul național net, pentru o anumită perioadă de calcul.
Astfel, contribuția financiară a României la ESA pentru 2011 a fost calculată la 5,7 milioane de euro. Însă, ROSA fiind membru deplin la ESA doar din 22 decembrie, România trebuie să plătească pentru anul trecut circa 150.000 de euro (echivalentul celor zece zile până la sfârșitul anului).
Pentru anul 2012 – întrucât între 2006 și 2008 venitul național net s-a dublat -, contribuția pe care România va trebui să o plătească la ESA se ridică la aproximativ 7,4 milioane euro.
„Această contribuție este returnabilă integral. Contribuția unei țări la ESA are două componente. Una este cea obligatorie, cea pe care o plătim noi acum. Prin aceasta se plătește accesul la programul științific și la programul general de tehnologie. În schimb, la programele opționale (ale statelor care vor să facă o misiune spațială de un anumit tip, n.r.) poate participa numai cine a contribuit. În mod obișnuit, contribuția totală a unui stat membru ESA este cam de trei-patru ori mai mare decât contribuția obligatorie. Adică, România, la un anumit moment, ar trebui să ajungă la aproximativ 30 de milioane de euro anual”, a explicat Piso.
„Pe tot globul, dacă normezi cheltuielile publice care se fac pentru spațiu, ajungi la aproximativ 12 euro pe cap de locuitor. În SUA, cheltuielile publice civile pentru spațiu sunt de aproximativ 120 de euro pe cap de locuitor, iar în Europa (cele 27 de state membre) – 17 euro pe cap de locuitor. În România, cheltuiala este de aproximativ jumătate de euro pe cap de locuitor, la fel ca în toate fostele țări socialiste. Explicația este foarte simplă. Toate țările din zonă au căzut din punct de vedere tehnologic după 1990. Sistemul spațial tehnologic sovietic, în care aceste țări cooperau, s-a dezintegrat și țările au rămas pur și simplu în aer. Atunci, pentru noi este cu atât mai importantă aderarea la Agenția Spațială Europeană”, a spus Marius-Ioan Piso.
El a precizat că Agenția Spațială Română dorește ca această contribuție la ESA să fie cât mai mare.
„Contribuția este foarte importantă, pentru că aceștia sunt bani de înaltă tehnologie. Se spune că un euro investit în ESA aduce zece euro în alte zone. Participarea la programele acestei agenții nu înseamnă numai știință sau sateliți sau cosmonauți, înseamnă industrie foarte serioasă (…) Un alt element este faptul că, prin acordul cu ESA, proprietatea intelectuală rămâne în România, aici se creează capabilitatea”, a precizat Piso.
Ca membru al ESA, ROSA va lansa în spațiu primul nanosatelit artificial românesc, numit GOLIAT. Satelitul trimis în spațiu în cadrul unui program al Agenției Spațiale Românești (ROSA) va fi lansat de Agenția Spațială Europeană (ESA) pe 9 februarie, de la o bază din Guyana Franceză.
În ianuarie 2011, a fost semnat acordul de aderare a României la Convenția Agenției Spațiale Europene, iar pe 22 decembrie 2011 România a devenit membru cu drepturi depline al ESA.
Agenția Spațiala Europeană este o organizație interguvernamentală fondată în 1975, având 18 state membre (16 din UE, plus Elveția și Norvegia). Dintre țările fostului Pact de la Varșovia, România este a doua admisă ca membru, după Cehia. ESA este considerată cea mai importantă organizație interguvernamentala europeană cu caracter științific și tehnologic și cu rol important în domeniul securității.
România a încheiat primul Acord cu ESA în 1992, care a fost ratificat prin Legea nr. 40/1993, fiind urmat de alt acord în anul 1999. Începând cu 2006, România a fost Stat European Cooperant al ESA. Statutul de stat membru cu drepturi depline al ESA permite accesul organizațiilor din România la toate programele derulate, aceasta constituind un important transfer de tehnologie.
Agenția Spațială Română a fost înființată în 1991 și reorganizată printr-o Hotărâre a Guvernului în 1995 ca instituție publică finanțată integral extrabugetar în sistemul Ministerului Cercetării și Tehnologiei (în prezent Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului). ROSA este coordonatorul la nivel național al activităților din domeniul spațial.
Misiunea principală a Agenției Spațiale Române este promovarea și coordonarea dezvoltării în domeniu și reprezentarea Guvernului în programele de cooperare internațională. Agenția este autorizată să înființeze centre de cercetare și dezvoltare orientate în funcție de obiectivele Programului Spațial Național. Agenția desfășoară propriile proiecte de cercetare științifică și dezvoltare.
