Guvernul român susține implicarea companiei Gaz de France (GdF) și a Kazahstanului în proiectul de construcție a oleoductului Constanța-Trieste (PEOP), care ar urma să transporte țiței din zona Mării Caspice către Europa Centrală, a declarat secretarul de stat în Ministerul Economiei Viorel Palașcă.
„România susține implicarea GdF în construcția oleoductului, dar ne-ar interesa ca ei să își definească o politică față de proiect. Dacă oleoducutul ar aproviziona și Franța, șansele de realizare ar fi mult mai mari”, a declarat, agenției MEDIAFAX, secretarul de stat în Ministerul Economiei și Finanțelor (MEF) Viorel Palașcă.
Compania energetică GdF este controlată de statul francez și este acționarul majoritar al unuia din cei doi mari distribuitori de gaze naturale din România, Distrigaz Sud, pe care l-a preluat de la statul român în 2005.
Un oficial al MEF a declarat, în luna noiembrie a anului trecut, că Jozias Johannes van Aartsen, coordonatorul proiectului PEOP, i-a expus ministrului Economiei și Finanțelor Varujan Vosganian posibilitatea extinderii conductei de la Trieste (Italia) până la Marsilia (Franța).
Potrivit lui Palașcă, România ar susține și participarea în proiect a Kazahstanului, țară care și-a anunțat deja disponibilitatea de a livra țiței în oleoduct, și va solicita și Azerbaidjanului o poziție clară privind implicarea în construcția conductei.
„Implicarea Kazahstanului poate viza două aspecte. În primul rând, faptul că ei vor să livreze petrol prin această conductă, apoi, România va susține chiar o participare a Kazahstanului cu acțiuni sau cu fonduri, dacă ei vor dori și dacă sunt de acord și ceilalți parteneri implicați în PEOP. Poziția lor este, poate, determinantă pentru acest proiect”, a spus Palașcă.
Compania petrolieră deținută de statul kazah KazMunaiGaz a preluat, anul trecut, participația majoritară la grupul Rompetrol, fondat de omul de afaceri Dinu Patriciu. Prin această achiziție, KazMunaiGaz a obținut accesul la piața europeană de produse petroliere și și-a dublat capacitatea de rafinare a țițeiului, în condițiile în care Rompetrol deține două rafinării, Petromidia și Vega, cu capacități totale de peste patru milioane de tone anual.
Statele care ar urma să fie tranzitate de PEOP trebuie să își exprime fără echivoc poziția față de proiect, a adăugat Palașcă. El a afirmat că România, Serbia și Croația susțin construcția oleoductului, în timp ce Slovenia adoptă o poziție de expectativă.
„Cea mai importantă este poziția Italiei, care până acum nu a dat nicio reacție la nivel guvernamental sau al companiilor italiene din domeniu cu privire la susținerea efectivă a proiectului”, a spus Palașcă.
Reprezentanții MEF vor continua în perioada următoare discuțiile cu Kazahstan și Azerbaidjan – state care ar urma să asigure livrări de țiței prin oleoduct – pentru a obține din partea acestora angajamente ferme.
Proiectul PEOP, cu o lungime de 1.400 km, corespunde obiectivului Uniunii Europene de reducere a dependenței energetice față de Rusia și țările din Orientul Mijlociu. Capacitatea anuală a conductei va fi de 60-90 de milioane de tone de petrol (1,2-1,8 milioane de barili pe zi), iar finalizarea lucrărilor sunt estimate în 2012.
Costurile de construcție a oleoductului, care ar urma să transporte țiței din zona Mării Caspice către rafinăriile din nordul Italiei și Europa Centrală, tranzitând România, Serbia, Croația, Slovenia și Italia, sunt cuprinse între două și patru miliarde de euro, în funcție de capacitatea de transport.
Astfel, pentru o capacitate minimă de transport a țițeiului de 40 milioane tone pe an, costurile se ridică la două miliarde de euro, în timp ce pentru 90 milioane tone anual, valoarea investiției urcă la aproape patru miliarde de euro.
Încasările României, dacă proiectul va fi realizat, vor cumula patru miliarde de euro, în 20 de ani, de pe urma taxelor și tarifelor percepute pentru tranzitul țițeiului.
Traseul oleoductului ar putea fi folosit și pentru transportul gazelor naturale. Cea mai mare parte a tronsoanelor există deja, urmând să fie construite porțiunile dintre Pitești și Pencevo, Serbia, precum și între țărmul nordic al Croației la Marea Adriatică, Slovenia și Trieste.
