România va fi supusă, în următoarele două zile, unui nou test în procesul de aderare la Spațiul Schengen, respectiv la o a șaptea vizită a experților Comisiei de evaluare, reprezentând o reevaluare pe frontierele aeriene, în contextul în care voci europene sunt sceptice privind aderarea în martie.
Vizita experților Schengen din perioada 15-17 noiembrie este singura reevaluare pe care aceștia au cerut-o în ceea ce privește procesul de aderare la Spațiul Schengen. Experții vor evalua stadiul modernizării aeroporturilor „Traian Vuia” din Timișoara și „Henri Coandă” din București-Otopeni.
Potrivit Ministerului Administrației și Internelor (MAI), cele două aeroporturi sunt pregătite pentru evaluare și au fost aduse la standardele corespunzătoare.
„Singurul raport care recomandă reevaluarea țării noastre este cel în domeniul frontierelor aeriene, vizită care are loc în perioada 15-17 noiembrie 2010. Pentru această vizită s-au construit de la zero două terminale pentru viitoarele zboruri non-Schengen, la Aeroporturile «Henri Coandă» din București și «Traian Vuia» din Timișoara. În prezent, toate criteriile Schengen în ceea ce privește împărțirea fluxurilor și funcționalitățile de frontieră – spații Poliție de Frontieră, facilități de control, instalații și echipamente – sunt îndeplinite la cele mai înalte standarde de funcționare. Din punctul nostru de vedere, situația, în teren, este una foarte bună, iar felul în care au fost reabilitate locațiile respective ne întărește convingerea că vizita de reevaluare va avea un rezultat pozitiv”, a declarat, luni, șeful Departamentului Schengen din MAI, Marian Tutilescu, la solicitarea agenției MEDIAFAX.
Pe lângă vizita la cele două aeroporturi, evaluatorii Schengen vor să viziteze și cele două puncte de trecere a frontierei de la Moravița, județul Timișoara, respectiv cel rutier și cel feroviar. Potrivit MAI, experții vor să vadă cum au fost modernizate cele două obiective, însă aceasta nu reprezintă o „evaluare”, ci doar o constatare.
În prezent, fluxul de ieșire de la Moravița, utilizat pentru ambele sensuri – ieșire și intrare, a fost finalizat conform recomandărilor Schengen privind aspectele legate de infrastructură, pentru traficul rutier, în 30 septembrie 2010, iar pentru cel feroviar va fi gata în 30 noiembrie 2010.
Lucrările de refacere au constat în operaționalizarea Sistemului de Recunoaștere a Plăcuțelor de Înmatriculare (ANPR), Sistemului de supraveghere CCTV, securizarea sediului Poliției de Frontieră (camera din linia a doua, camera de interogare, de detenție), semnalizarea (panouri electronice cu comanda din cabinele de control), banda de verificare amănunțită, semnalizare adecvată pentru benzile de trafic, aparate de iluminat puternice pentru o bună vizibilitate, departajarea adecvată.
Motivul pentru care experții Schengen vizitează România este că orice stat care își propune să adere la spațiul Schengen trebuie să treacă printr-un proces de verificare. În acest context, trebuie să facă dovada faptului că a îndeplinit toate condițiile necesare pentru a fi stat membru Schengen. Procesul de evaluare Schengen este responsabilitatea Grupului de lucru Evaluare Schengen.
Prima parte a procesului de evaluare constă în completarea unui chestionar extins, de 250 de întrebări, care este remis statului respectiv. Acest chestionar conține întrebări detaliate despre toate aspectele relevante pentru implementarea și aplicarea prevederilor Schengen. Răspunsurile la acest chestionar sunt discutate în cadrul Grupului de lucru Evaluare Schengen.
În momentul în care au fost obținute suficiente informații sunt demarate vizitele de evaluare, pentru verificarea în teren a pregătirilor. Echipele de experți întocmesc rapoarte de evaluare, care sunt discutate și aprobate în cadrul Grupului de lucru Evaluare Schengen. Raportul final al Grupului de Evaluare Schengen este prezentat Consiliului UE, care adoptă decizia prin care autorizează ridicarea controlului la frontierele interne.
„Toate rapoartele de evaluare Schengen aferente misiunilor desfășurate până în prezent au fost aprobate în cadrul Grupului de lucru Evaluare Schengen de la Bruxelles, principala concluzie a acestora fiind că România a ajuns într-un stadiu avansat în ceea ce privește implementarea acquis-ului Schengen și este în mare parte pregătită să adere la Spațiul Schengen”, subliniază MAI într-o informare remisă agenției MEDIAFAX.
Aceste misiuni de evaluare au început în martie 2009, în domeniul cooperare polițienească. Pe durata acestei misiuni au fost prezentate evaluatorilor Schengen principalele instituții cu competențe în domeniu, fiind vizitate Centrul de Cooperare Polițienească Internațională, Secția 1 Poliție București, Inspectoratul Județean de Poliție Bihor, Punctul de Contact Oradea, Poliția municipiului Oradea și Institutul de Criminalistică București.
Din echipa de evaluare au făcut parte experți din statele membre Schengen, un reprezentant al Comisiei Europene și un reprezentant al Secretariatului General al Consiliului UE.
A doua vizită de evaluare, în domeniul protecției datelor personale, a avut loc în perioada 29 aprilie -1 mai 2009, la Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, MAI și Ministerul Afacerilor Externe.
În iunie 2009, experții au evaluat România în domeniul vizelor, iar în septembrie au verificat stadiul securizării frontierelor maritime.
Experții Schengen s-au declarat mulțumiți în urma acestor patru vizite de evaluare și nu au recomandat nicio reevaluare.
Primele probleme au apărut după evaluarea frontierelor aeriene, în noiembrie 2009. La scurt timp după acea vizită, în februarie 2010, raportul de evaluare a fost trimis României. Experții recomandau o reevaluare a infrastructurii aeroporturilor din Otopeni și Traian Vuia, fostul ministru al Internelor, Vasile Blaga, precizând la acea dată că este „imperativ” ca Ministerul Transporturilor să depună toate eforturile pentru ca cele două obiective să se ridice la standardele europene.
Vizita de evaluare pe frontierele terestre, din perioada 27 martie – 1 aprilie 2010, a vizat punctele de trecere a frontierei Vicșani, Siret, Nicolina, Sculeni, Albița, Moravița și Orșova. Concluziile acesteia au fost, de această dată, pozitive pentru România, menținând țara noastră în calendarul stabilit pentru aderare.
Vasile Blaga amintea, totuși, că principalele vulnerabilități ale României la acest capitol țin de infrastructură, pentru care este nevoie de un efort bugetar din partea Guvernului, MAI, Ministerului Transporturilor și Autorității Naționale a Vămilor. El mai spunea că, odată cu aderarea la Schengen, presiunea la granițele țării noastre va crește, astfel că România trebuie să fie pregătită pentru combaterea infracționalității la frontieră.
Ultima vizită de evaluare la care va fi supusă țara noastră este: Sistemul de Informații Schengen/SIRENE – între noiembrie-decembrie 2010.
Însă tocmai gestionarea frontierelor exterene ale Spațiului Schengen, care vor deveni granițele de nord și de est ale României a ridicat cele mai multe motive de îngrijorare, în ultimele luni, pentru partenerii europeni.
Comentariile îngrijorătoare – pentru România – ale factorilor de decizie în votul politic necesar încheierii procesului de aderare la Schengen au început în vara anului 2010, când președintele francez, Nicolas Sarkozy, a pus în aplicare o politică de repatrieri intense ale romilor români și bulgari de pe teritoriul acelui stat.
Acest lucru, precum și polemicile la nivel european, care nu dau însă semne a se încheia, au reprezentat un duș rece pentru diplomația română, căreia i s-a amintit că – și mai importantă decât aducerea la standarde europene a vămilor, dotărilor și infrastructurii – este politica de lobby a României în vederea convingerii statelor membre Schengen că merită să facă parte din acest „spațiu de libertate și securitate”, cum adesea a fost numit.
Președintele, premierul, politicienii și reprezentanții ministerelor implicate în procesul de aderare la Schengen au pledat, în ultimele săptămâni, pentru mobilizarea rapidă și eficientă a autorităților române, indicând faptul că Franța, Olanda și chiar Germania se opun aderării României în 27 martie 2011, la momentul votului politic. Motivul – incapacitatea țării noastre de a securiza corespunzător granițele și de a opri infracționalitatea transfrontalieră, mai ales fluxurile de migranți ilegali, precum romii care ajung în țările vest-europene.
Desigur, procedura de aderare la Schengen nu se referă niciun moment la problematica romilor și nu poate fi conectată direct la aceasta. Din acest punct de vedere, România ar fi la adăpost în ceea ce privește criticile Franței.
Un semnal de alarmă l-a tras, însă, secretarul francez de stat pentru Afaceri Europene, Pierre Lellouche, la vizita sa în România, alături de ministrul francez de Externe, în luna septembrie.
La o conferință de presă organizată, împreună cu ministrul român de Externe, Theodor Baconschi și cu fostul ministru de Interne, Vasile Blaga, Lellouche a accentuat satisfăcut faptul că nu există nicio legătură între aderarea la Spațiul Schengen și problematica romă, dar că ar putea fi o legătură cu Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV) impus României, „cel puțin în principiu”.
„Nu există legătură juridică. MCV nu are legătură cu comunitatea romă. Nu, nu. Dacă vedeți documentele europene, nu figurează cuvântul romi în documentele europene. Eu am spus că este o situație politică. Am spus că juridic nu există o legătură. Dar există o situație politică și noi vrem să găsim o soluție la aceasta. Nu suntem aici pentru o strategie de escaladare”, spunea el, nuanțându-și declarația.
Totuși, pentru ca la votul politic să se exprime o poziție contrară aderării României la Schengen în martie 2011, trebuie găsită acea „soluție” despre care amintea vag Lellouche, care ar putea fi, într-adevăr, legată cumva de MCV.
Astfel, Spațiul Schengen este, după cum a fost denumit de atâtea ori, „un spațiu de libertate și siguranță”, în care cetățenii pot circula liber și în care infracționalitatea transfrontalieră este menținută la cote minime, datorită eficienței sistemului de securitate din fiecare stat, care are, în mod evident, și o componentă juridică – de aceasta depinzând rapiditatea procedurilor, pedepsele coerente și eficiente, combaterea corupției etc.
Acestea sunt cerințele generale pentru ca un stat să facă parte din Spațiul Schengen, neintrând în detalii tehnice. Având în vederea acestea, României i s-a impus MCV, care este tocmai o confirmare a faptului că țara noastră trebuie să facă progrese în domeniul justiției, progrese care vor fi evaluate abia în vara anului viitor.
Cel mai recent raport al Comisiei Europene, lansat în luna iulie, arăta că România trebuie să ia o serie de măsuri imediate în lupta împotriva corupției, menționând explicit corectarea Legii Agenției Naționale de Integritate (ANI), monitorizarea sancțiunilor aplicate în cazurile de corupție la nivel înalt și instaurarea transparenței depline în domeniul achizițiilor publice.
CE arăta că, în pofida unor progrese în anumite domenii, există importante neajunsuri în eforturile României de a înregistra progrese în cadrul MCV, că angajamentul politic este insuficient, iar amendamentele la Legea ANI reprezintă un serios pas înapoi.
Astfel, dacă MCV este menținut și după vara anului 2011, acest lucru ar întări susținerile oamenilor politici europeni că România nu este pregătită să se alăture unui grup de state în care este ridicat controlul la frontierele interne, mizându-se pe eficiența securității acelui stat.
Chiar săptămâna trecută, Franța a confirmat că nu sunt întrunite condițiile care asigură integritatea și securitatea spațiului Schengen pentru aderarea, în luna martie, a României și Bulgariei și că preferă să aștepte până la raportul Comisiei Europene din vara lui 2011. Pierre Lellouche declarase, anterior, că Franța și Olanda vor să amâne decizia privind aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen „cel puțin până la raportul Comisiei Europene privind aplicarea Mecanismului de Cooperare și Verificare, din vara anului 2011”.
„Hai să nu inventăm false probleme. Domnul Lellouche nu este singura voce guvernamentală a Franței. Și-a exprimat într-un anumit context aceste rezerve, va trebui să lucrăm pentru a demonstra partenerilor din UE care sunt tentați să facă o legătură între Schengen și MCV că reforma în justiție este suficient de bine angajată pentru a fi și ireversibilă”, spunea, în replică, ministrul român de Externe, Theodor Baconschi.
Președintele Traian Băsescu spunea și el, în 11 noiembrie, că Franța, Olanda și Germania, precum și celelalte state au fost de acord la reuniunea Coreper, cu decizia de a transmite mai departe Parlamentului European decizia privind aderarea României la Spațiul Schengen. Astfel, s-a demarat procesul de consultare a PE privind ridicarea controlului la frontierele interne ale României și Bulgariei – un pas important în calendarul aderării.
Președintele preciza că dorește să facă această observație ca urmare a interpretărilor care au fost date în România declarațiilor „unui om politic”, respectiv Pierre Lellouche, care a declarat că Franța va face în așa fel încât decizia europeană cu privire la intrarea României și Bulgariei în spațiul Schengen să nu fie luată până în vara lui 2011.
Tot în 11 noiembrie, noul ministru al Administrației și Internelor, Traian Igaș, afirma că ministerul pe care îl conduce și-a făcut datoria în ceea ce privește aderarea la Spațiul Schengen și crede că de aici încolo România trebuie să aibă o activitate mai bună de lobby.
Totuși, în fața unor poziții atât de ferme la nivel european, consilierul prezidențial pentru Afaceri Europene, Leonard Orban, a recunoscut, în 12 noiembrie, că nu este sigură intrarea României în Schengen în martie 2011, menționând, în acest context, că „dacă riști să fii amânat în martie, riști să fii amânat nu cu câteva luni, ci cu câțiva ani”.
El a afirmat că este necesar un lobby foarte intens la toate nivelurile, inclusiv la nivelul parlamentar, care să susțină aderarea la termen, în martie 2011.
„Olanda și Franța vor avea și o importantă componentă parlamentară în luarea deciziilor. De exemplu, în Adunarea Națională din Franța a fost numit un raportor privind aderarea României și Bulgariei la Schengen și normal că Guvernul francez va trebui să țină cont, într-o oarecare măsură, de poziția Parlamentului francez pe acest subiect. La fel se întâmplă și în Olanda”, preciza consilierul prezidențial Orban, citat de RFI.
„Martie (data stabilită pentru aderarea la Schengen a României și Bulgariei, n.r.) nu e întâmplător, pentru că din punct de vedere al calendarului european, este un moment prielnic. Orice fel de amânare începând din martie ne va împinge foarte mult într-o perioadă foarte complicată din punct de vedere al negocierilor la nivel european. Va începe cel mai dificil proces și cel mai complicat, care va implica negocieri foarte dure, mă refer la viitorul buget al UE. După aceea, va fi un calendar electoral important în unele din statele membre, inclusiv în Franța. Deci orice fel de amânare din martie implică riscuri suplimentare, nu ne dă garanția că lucrurile vor fi privite din alt punct de vedere, într-o perioadă viitoare. Haideți s-o spun mai clar: dacă riști să fii amânat în martie, riști să fii amânat nu cu câteva luni, ci cu câțiva ani”, spunea Orban, recunoscând astfel posibilitatea ca România să mai aibă de așteptat până la intrarea în Schengen, în pofida convingerii autorităților de la București că „suntem cei mai pregătiți” și că un eventual refuz ar fi incorect.
Ioana Burtea
