Țările din zona euro și alte șase state din afara blocului monetar, printre care și România, vor încheia, până în luna martie, un tratat interguvernamental care vizează consolidarea și intregrarea fiscală puternică la nivelul UE.
Acordul presupune în principal reglementări fiscale pentru echilibrarea bugetelor și coordonarea politicii economice la nivel european, potrivit comunicatelor transmise vineri de Consiliul Uniunii Europene după discuțiile de joi de la summit-ul de la Bruxelles.
„Unele măsuri descrise (adoptate la summit – n.r.) pot fi implementate prin legislație secundară. Șefii de stat sau de guvern din zona euro consideră că unele măsuri ar trebui incluse în legislația primară. Pentru că nu s-a ajuns la unanimitate între statele membre UE, s-a decis să le adoptăm printr-un acord internațional care va fi semnat în martie, sau mai devreme. Obiectivul rămâne să includem aceste chestiuni în tratatele Uniunii cât mai urgent. Șefii de stat sau de guvern din Bulgaria, Danemarca, Letonia, Lituania, Polonia și România și-au exprimat intenția de a se alătura procesului. Șefii de stat sau de guvern din Cehia și Suedia își vor consulta parlamentele înainte de a lua o decizie”, se arată într-un comunicat al Consiliului.
Potrivit declarațiilor președintelui Consiliului UE, Herman Van Rompuy, „compactul fiscal” european va presupune un angajament din partea statelor participante la o guvernanță fiscală solidă, introducerea acestuia în Constituție, consolidarea reglementărilor privind procedura de deficit excesiv prin automatizarea sancțiunilor și transmiterea proiectelor de buget Comisiei Europene spre verificare.
Noua guvernanță fiscală presupune următoarele măsuri și principii, potrivit comunicatului Consiliului UE:
– Bugetele trebuie să fie echilibrate sau pe excedent, prevedere care va fi considerată respectată dacă deficitul structural anual nu va depăși 0,5% din Produsul Intern Brut (PIB) nominal.
– Regulile vor fi introduse în sistemele legislative naționale ale statelor membre, la nivel de Constituție sau echivalent. Reglementările vor include un mecanism automat de corecție care se va declanșa în cazul uei devieri. Fiecare stat membru va elabora propriul mecanism de corecție, în baza principiilor indicate de Comisia Europeană. Curtea Europeană de Justiție va avea jurisdicția să verifice transpunerea acestor reglementări la nivel național.
Astfel, mecanismul automat de corecție prevede intrarea automată în vigoare a unor măsuri de creștere a veniturilor la buget sau reducere a cheltuielilor publice dacă deficitul structural depășește 0,5% din PIB. Scăderea indicatorului poate fi obținută însă și prin creșterea PIB.
– Statele membre aflate în procedura de deficit excesiv vor transmite Comisiei și Consiliului UE spre aprobare un program de parteneriat economic care să detalieze reformele structurale necesare pentru a asigura o corecție durabilă a deficitului excesiv. Implementarea programului și a planurilor bugetare anuale coerspunzătoare va fi monitorizată de Comisie și de Consiliu.
– Statele membre vor raporta în avans programele de emisiuni de obligațiuni.
La nivel european, reglementările care guvernează procedura de deficit excesiv vor fi înăsprite pentru statele din zona euro.
„Imediat ce Comisia va constata că un stat membru a depășit plafonul de 3% (din PIB – n.r.), se vor declanșa consecințe automate, cu excepția cazului în care o majoritate calificată a statelor membre din zona euro se va opune. Măsurile sau sancțiunile propuse sau recomandate de Comisie vor fi adoptate, cu excepția situației în care o majoritate calificată a statelor membre din zona euro se va opune”, se spune în comunicat.
În plus, liderii europeni vor introducerea unor criterii de reducere a datoriei de stat pentru statele membre cu un grad de îndatorare de peste 60% din PIB.
În privința verificării proiectelor de buget de către Comisia Europeană, Executivul UE va examina „parametrii cheie ai poziției fiscale” și, dacă va fi necesar, va adopta un punct de vedere. Dacă va constata derapaje serioase de la Pactul de Stabilitate și Creștere, CE va solicita un proiect de buget revizuit.
„Pe termen mai lung”, UE va încerca să progreseze în privința integrării fiscale, coordonării politicilor și guvernanței economice pe chestiuni esențiale pentru funcționarea fără probleme a zonei euro, care să nu submineze piața internă, se spune în comunicat.
Astfel, liderii UE promit că vor elabora o politică economică comună, care va presupune discutarea reformelor importante pregătite de statele din zona euro.
Măsurile pe termen lung prezentate vor fi precedate de acțiuni imediate pentru abordarea „în forță” a crizei datoriilor de stat, notează comunicatul Consiliului.
Astfel, Fondul European de Stabilitate Financiară (FESF, sau EFSF) va fi consolidat de urgență prin procedura de „pârghie” (leveraging).
„Salutăm disponibilitatea Băncii Centrale Europene de a acționa ca agent pentru EFSF în operațiunile de piață”, se arată în comunicat.
Totodată, liderii europeni au convenit devansarea cu un an a implementării Mecanismului European de Stabilitate (MES, sau ESM), până la jumătatea lui 2012, dacă tratatul de înființare a sistemului va fi fost ratificat de state membre reprezentând 90% din angajamentele de capital la fond.
În privința resurselor financiare ale mecanismelor europene de urgență, EFSF va continua programele financiare care au început deja până la jumătatea anului 2013, în conformitate cu acordul cadru care reglementează instituția. Fondul va continua finanțarea programelor în derulare, după necesități.
Liderii europeni vor reevalua plafonul de 500 miliarde euro al EFSF/ESM în martie 2012.
Totodată, statele din zona euro vor accelera contribuțiile la capitalul ESM astfel încât instituția să dețină permanent rezerve de capital echivalente cu minimum 15% din sumele angajate în programe de ajutor.
Statele din zona euro și celelalte state membre vor discuta și vor confirma, în termen de zece zile, prevederea de a suplimenta resursele Fondului Monetar Internațional cu până la 200 miliarde euro sub forma unor împrumuturi bilaterale, pentru a consolida resursele anticriză ale creditorului de la Washington.
„Așteptăm contribuții în paralel de la comunitatea internațională”, se spune în comunicat.
