România reciclează în prezent doar unu la sută din deșeurile pe care le produce, iar ținta de reciclare de 50 la sută până în 2020 nu mai poate fi atinsă, motiv pentru care statul propune o lege de management al deșeurilor care va include și o serie de noi taxe.
Ministrul Mediului, Laszlo Borbely, a declarat, ieri, în cadrul unui seminar pe tema gestionării deșeurilor, că România reciclează doar unu la sută din deșeurile pe care le produce, restul fiind „depozitate”, adică ținute în gropile de gunoi.
Declarația ministrului se bazează atât pe statisticile interne, cât și pe rezultatele unui studiu în acest sens realizat la nivelul Uniunii Europene referitor la anul 2008, care plasa România și Bulgaria pe ultimele locuri între statele UE în această privință.
Ministrul Mediului a amintit de Sistemul Integrat de Management al Deșeurilor (SIMD), care ar trebui implementat în fiecare județ din țară până în 2015.
„Am închis până acum 137 de depozite și mai trebuie să închidem alte o sută. Sper ca, din banii de la Uniunea Europeană, până în 2015 să avem implementat Sistemul Integrat de Management al Deșeurilor în toate județele. Avem contracte, dar responsabilitatea implementării acestui sistem stă exclusiv în puterea autorităților locale. Ei fac licitațiile, ei implementează”, a spus Borbely în discursul susținut în fața participanților la conferință.
Borbely a mai anunțat că România este fruntașă în accesarea fondurilor europene în domeniul managementului deșeurilor. „Numai în ultimele două luni am semnat contracte de peste 800 de milioane de euro, și suntem deja la grafic în 2012”, a spus Borbely.
„În ceea ce privește reciclarea și colectarea selectivă, anul trecut am adus o hotărâre de guvern prin care cel puțin 15 la sută din cantitatea de deșeuri să se recicleze. Va trebui să analizăm și varianta de cogenerare și coincinerare, profitând de tehnologia deja existentă, la nivelul UE, pentru că aici se incinerează până la 20 la sută din cantitatea de deșeuri. România, ca a șaptea țară ca mărime din UE, poate demonstra că în 2015 se poate achita de toate cerințele impuse de legislația europeană pe problematica deșeurilor”, a conchis Borbely, fără a se referi la ținta din 2020, când România ar trebui să recicleze jumătate din deșeurile pe care le produce, indiferent de tipul lor.
„Gata, am pierdut trenul ăsta”
Ionuț Georgescu, directorul Direcției de Gestiune a Deșeurilor și a Substanțelor Periculoase din minister, a declarat însă că ținta de reciclare de 50 la sută din totalul deșeurilor produse în România stabilită pentru anul 2020 este „imposibil de atins”.
„Este imposibil să mai ajungem la acest nivel. Gata, am pierdut trenul ăsta, a plecat de mult timp din gară”, a declarat, pentru MEDIAFAX, Ionuț Georgescu.
Acesta a susținut necesitatea întocmirii unui plan „realist”, eventual cu termen în anul 2030, pentru a atinge acest obiectiv. El a precizat că un proiect de lege care „revoluționează” modul de gestionare a deșeurilor în România a fost deja transmis Parlamentului, pentru aprobare.
„Este vorba despre un proiect de lege menit să încurajeze reciclarea”, a spus Georgescu.
El a explicat că, în prezent, depozitarea este o soluție „mult mai ieftină” decât reciclarea, astfel că operatorii de salubritate sunt tentați să o folosească pentru a putea supraviețui din punct de vedere economic. În aceste condiții, statul se gândește să introducă o taxă de depozitare la gropile de gunoi.
„Această taxă poate fi acoperită în două moduri: fie primarii își vor asuma riscurile și o vor transfera direct la cetățean, lucru greu de crezut, având în vedere interesul electoral, fie vor face, împreună cu firmele de salubrizare, proiecte care să încurajeze colectarea selectivă și, prin urmare, valorificarea deșeurilor într-un alt mod decât depozitarea la groapă”, a afirmat Georgescu.
Acesta a mai spus că taxa de depozitare ar urma să crească progresiv, pentru ca, în final, soluția gropilor de gunoi să nu mai fie competitivă economic, fiind astfel încurajată reciclarea.
„Dacă va fi mai scump să le duci la groapă decât la compostare sau la incinerare, trebuie să mergi pe varianta mai ieftină. Aici însă nu ți se primesc decât dacă sunt colectate selectiv. Dacă sunt colectate selectiv, pot fi mai ușor valorificate prin reciclare”, a arătat Georgescu.
Întrebat cine va suporta costurile pentru infrastructura de colectare selectivă, Georgescu a răspuns că realizarea acesteia trebuie să se facă din fonduri europene, din bani de la Administrația Fondului de Mediu și în parteneriat cu asociațiile de gestiune colectivă a deșeurilor.
La rândul lui, comisarul general al Gărzii Naționale de Mediu, Silvian Ionescu, a declarat că, prin depozitare, România nu face, în prezent, altceva decât a făcut „pe vremea lui Ceaușescu”, adică „Un morman imens de gunoaie care poluează”.
„La sate nu plătește nimeni nimic”
Ionescu a subliniat că o eventuală taxă de depozitare ar fi o soluție și pentru a preveni depozitarea în România a deșeurilor provenind din alte state ale Uniunii Europene.
„În prezent, noi suntem protejați. Până în 2013 avem dreptul să nu primim niciun transport de gunoaie care să fie depozitat pe teritoriul nostru. După acest termen însă ne putem trezi cu transporturi de gunoi din afară care să vină la noi, la depozitare, pentru că prețul este mult mai mic decât la ei, și nu vom mai avea dreptul să le refuzăm. Ca să evităm asta trebuie să avem o taxă de depozitare comparabilă cu cele din alte state UE”, a afirmat Ionescu.
El a mai spus că, în prezent, există o „taxă comunitară” pentru depozitarea deșeurilor, care însă nu este plătită de aproape trei sferturi din populația României.
„La sate nu plătește nimeni nimic, pentru că primarul știe că, mai devreme sau mai târziu, va trebui să fie din nou ales”, a spus Ionescu.
Doar unu la sută din cantitatea de 382 de kilograme de gunoi produs în 2008 de fiecare român din orașele mari a fost reciclat, restul fiind depozitat, definitiv sau temporar, în gropi de gunoi, potrivit unei statistici a Eurostat.
Singura țară cu o rată de reciclare mai mică decât România este, potrivit studiului, Bulgaria, stat în care absolut tot gunoiul menajer din municipii este dus la gropile de gunoi.
Conform documentului, fiecare cetățean al orașelor mari din statele UE a produs, în 2008, 524 de kilograme de deșeuri, din care 40 la sută au ajuns în gropile de gunoi, 20 la sută au fost incinerate, 23 la sută reciclate și 17 la sută distruse prin descompunere.
