România se situează pe poziția a treia în Uniunea Europeană (UE) după ponderea angajaților cu venituri reduse raportat la media la nivel național, de 25,6%, fiind depășită de Letonia și Lituania, în timp ce la nivel european indicatorul este de 17%, potrivit unui raport al Eurostat.
În Letonia, 27,8% din angajați sunt persoane cu venituri scăzute, iar în Lituania 27,2%. În continuare, România (25,6%) este urmată de Polonia (24,2%) și Estonia (23,8%).
Cele mai scăzute rate sunt înregistrate în Suedia, unde doar 2,5% din angajați câștigă puțin, Finlanda (5,9%), Franța (6,1%), Belgia (6,4%) și Danemarca (7,7%), se arată într-un raport al Eurostat, care utilizează date pentru anul 2010.
Angajații cu venituri mici sunt considerați cei care câștigă două treimi sau mai puțin din media brută națională pe oră. Pragurile care determină categoria salariaților cu venit scăzut sunt diferite de la țară la țară. România are un prag de 1,3 euro pe oră pentru determinarea categoriei de venituri reduse, mai mare doar decât în Bulgaria, unde se situează la 1 euro. Cea mai ridicată limită superioară a categoriei de venituri scăzute este înregistrată în Danemarca, de 16,6 euro pe oră, urmată de Irlanda 12,2 euro pe oră.
La nivelul UE există diferențe majore între procentajul angajaților bărbați cu venituri reduse și cel al femeilor, notează Eurostat. Astfel, 21,2% din femeile angajate în UE s-au încadrat în categoria câștigurilor reduse, comparativ cu 13% în cazul brăbaților. Doar în Bulgaria procentajul femeilor în această situație se situează sub cel al bărbaților.
În România, cele două rate sunt aproximativ egale, de 25,8% în rândul femeilor angajate și de 25,5% în cazul bărbaților.
Nivelul educației are, de asemenea, un rol important în privința veniturilor. Aproape 30% dintre angajații cu un nivel scăzut al studiilor se încadrează în această categorie, față de 19,3% pentru cei cu studii medii și 5,8% în cazul celor cu studii superioare.
Peste jumătate din angajații cu studii primare au venituri reduse în Germania (54,6%) și Slovacia (51,5%), țări urmate de România (49,4%). De asemenea, 32% din angajații cu studii medii din România înregistrează venituri scăzute, față de numai 5% între cei cu studii superioare.
Tipul contractului de muncă are de asemenea un rol în privința veniturilor angajaților în UE. Astfel, 31% din angajații cu contract pe perioadă determinată au venituri reduse, aproape dublu față de 16% în cazul celor cu contract pe perioadă nedeterminată. Situația este asemănătoare în statele membre, singurele excepții fiind Estonia și Cipru.
În România, 35,4% din angajații pe perioadă determinată au venituri reduse, față de 25,4% în cazul celor pe perioadă nedeterminată.
