România ocupă locul 50 în clasamentul privind dezvoltarea umană realizat de PNUD, urcând 13 poziții comparativ cu anul trecut în topul care include 169 de țări și devansând doar Bulgaria dintre țările membre ale Uniunii Europene.
Potrivit raportului intitulat „Indicele Dezvoltării Umane – 2010”, România ocupă poziția 50 din totalul de 169 de țări, cu un punctaj de 0,767, punctaj aflat în scădere față de anul trecut, atunci când era de 0,837. Metodologia studiului a fost modificată anul acesta, fiind introduse criterii de evaluare suplimentare. România urcă astfel 13 poziții față de anul trecut (când era pe locul 63), în clasamentul realizat de Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD).
Astfel, România se încadrează în categoria țărilor cu un „nivel ridicat” de dezvoltare umană, alături de state precum Lituania, Chile, Argentina, Letonia, Muntenegru, Croația, Libia, Arabia Saudită, Mexic, Bulgaria, Serbia, Rusia, Belarus și Albania.
Potrivit raportului, speranța de viață în România este de 73,2 ani (în creștere față de 72,5 ani), iar Produsul Intern Brut pe locuitor, în funcție de paritatea puterii de cumpărare, este de 12.844 de dolari.
Pe primele locuri ale clasamentului sunt țările cu „nivel foarte ridicat” de dezvoltare umană, precum Norvegia, Australia, Noua Zeelandă, Statele Unite, Irlanda, Olanda, Canada, Suedia sau Germania. De altfel, 23 dintre cele 27 de state membre UE figurează în categoria țărilor cu nivel de dezvoltare „foarte ridicat” (pozițiile 1- 42). Lituania ocupă locul 44, Letonia, locul 48, iar Bulgaria, locul 58.
Republica Moldova este pe locul 99, fiind în categoria țărilor cu „nivel mediu” de dezvoltare, alături de state precum China, Thailanda, Egipt, Uzbekistan, Indonezia, Siria sau India. La capătul clasamentului, în categoria țărilor cu un „nivel scăzut” de dezvoltare umană, se află țări precum Mozambic, Burundi, Niger, Republica Democrată Congo și Zimbabwe.
În afara indicilor clasici privind speranța de viață, PIB-ul pe cap de locuitor, rata de alfabetizare și gradul de școlarizare, studiul de anul acesta ține cont de noi criterii de evaluare care au legătură indirectă cu dezvoltarea, precum inegalitatea (distribuirea disproporționată a veniturilor, serviciilor medicale și accesului la educație), indicele egalității de gen și nivelul sărăciei.
