România ocupă locul 32 în lume într-un top Bloomberg privind condițiile de afaceri



România ocupă locul 32 din 160 de economii într-un top realizat de Bloomberg privind mediul de afaceri, cel mai important avantaj al pieței locale fiind costul redus al forței de muncă.
Economia românească se situează pe aceeași poziție ca Malaezia și este, potrivit rezultatelor topului, un mediu mai propice afacerilor decât Cehia, Noua Zeelandă, Mexic, Israel, Turcia, Bulgaria, Rusia, India sau Brazilia.
Printre țările cu un punctaj mai bun decât România se numără Ungaria, China, Chile, Polonia, Africa de Sud, Letonia sau Portugalia.
România a primit cele mai bune scoruri la gradul de integrare economică și la costul forței de muncă și materiilor prime, dar stă mai prost în privința costului înființării unei afaceri și „costurilor mai puțin tangibile” – corupție, inflație, fiscalitate, standarde de contabilitate.
Prima poziție în top este ocupată de Hong Kong, calificat de Reuters drept „un bastion an politicilor de piață liberă și taxelor scăzute”, care are de câștigat și datorită statutului de „poartă” către China, cea mai mare piață de desfacere din lume.
Hong Kong este urmat în top de Olanda, SUA, Marea Britanie, Australia, Germania, Japonia, Franța, Austria și Singapore.
Italia și Spania, a treia și a patra economie din zona euro, se plasează pe locurile 20, respectiv 21, după China.
În topul anual al Băncii Mondiale privind mediul de afaceri, Doing Business 2012, România acoborât șapte locuri, până pe poziția 72 din 183.
Topul Bloomberg a fost stabilit în funcție de șase seturi de criterii:
– gradul de integrare economică – include criterii precum corelarea față de economia globală, concentrarea pieței sau riscul de țară;
– costul înființării unei afaceri – costurile, etapele și durata de timp necesară, precum și costurile de finanțare și posibilitatea de a obține investiții străine;
– costul forței de muncă și materiilor prime;
– costul transportului de mărfuri și bunuri – se referă la ușurința efectuării de importuri și exporturi, eficiența transportului, performanța logistică, conectivitatea la rute de transport maritim de mare capacitate, calitatea infrastructurii portuare;
– costuri mai puțin tangibile – se referă la percepția asupra fenomenului de corupție, modul în care sunt protejate drepturile internaționale de proprietate intelectuală, inflația, fiscalitatea și standardele de contabilitate;
– indicele bazei locale de consumatori – mărimea clasei de mijloc, consumul mediu al gospodăriilor, tarifele percepute la import și PIB-ul pe locuitor.