România nu intenționează să reia discuțiile cu Fondul Monetar Internațional (FMI) pentru finalizarea evaluărilor acordului stand-by până la expirarea acestuia, în luna iulie a acestui an, potrivit unui raport publicat de FMI privind consultările macroeconomice anuale.
Board-ul instituției financiare internaționale a aprobat, la sfârșitul lunii aprilie, raportul elaborat în urma consultărilor, desfășurate de FMI cu fiecare dintre statele membre, conform articolului IV din statutul Fondului. Consultările au avut loc în perioada 25 ianuarie-6 februarie, la București, între reprezentanții Fondului și cei ai autorităților române.
„Autoritățile sunt încrezătoare că mix-ul de politici avut în vedere este adecvat pentru menținerea macrostabilității și susținerea unei creșteri economice puternice și nu intenționează să reia discuțiile pentru finalizarea evaluărilor acordului stand-by, înainte de expirarea sa, în luna iulie a anului 2006”, se arată într-o declarație prezentată boardului FMI înainte de discutarea raportului, de către directorul constituenței din care face parte România, Jeroen Kremers, și consilierul său Lucian Croitoru.
Reprezentanții autorităților de la București au confirmat această intenție în timpul discuțiilor cu oficialii FMI în timpul reuniunii de primăvară a FMI și Băncii Mondiale, organizată la Washington în perioada 22-23 aprilie, se menționează în raport.
Cei doi au arătat că autoritățile române au apreciat sfaturile și recomandările profesionale ale experților FMI și au afirmat că doresc continuarea colaborării.
La sfârșitul lunii octombrie a anului trecut, negocierile pentru continuarea acordului cu FMI, semnat în iulie 2004, au eșuat, după ce autoritățile de la București au respins solicitările instituției financiare, care consideră aranjamentul „deraiat”.
Principalele aspecte subliniate de FMI ca fiind problematice au fost elaborarea nerealistă a proiectului de buget pentru 2006 și a țintei de deficit bugetar, dezechilibrele macroeconomice (inflație, deficit de cont curent), precum și derapajele în politica salarială și lipsa unor reforme structurale.
Ulterior, reprezentanți ai autorităților de la București au afirmat că acordul ar putea continua, în cazul în care FMI va aprecia ca pozitive evoluțiile macroeconomice.
Dintre acordurile pe care România le-a avut cu FMI, de la începutul anilor ’90 până în prezent, unul singur a fost finalizat.
