„România lucrului bine făcut”

S-au împlinit șase luni de când președintele Klaus Iohannis s-a mutat la Palatul Cotroceni. Timpul scurt i-a dat ocazia să-și respecte o parte din promisiuni, dar o parte nu. Plecarea lui Traian Băsescu s-a lăsat cu o continuare a stilului băsist de a face politică. Numai că Iohannis este mai discret și mult mai șiret. Dar sper să-și mai aducă aminte și de alte așteptări din partea domniei sale. Unele promise, dar încălcate. Ar trebui să fie un președinte al tuturor românilor, un mediator și nu un președinte-jucător cum s-a comportat la cererea de demisie adresată primului-ministru Victor Ponta chiar în ziua când PNL își depunea la Parlament Moțiunea de cenzură.
Cum președintele Klaus Iohannis și-a exprimat dorința de a prinde două mandate, ar fi cazul să nu uite de sintagma „România lucrului bine făcut”. De care s-a cam îndepărtat, insistând prea tare pe pedala forțării ajungerii la „Guvernul meu”, inclusiv pe căi nedemocratice. În campania sa prezidențială amenda faptul că nu-i bine ca PSD, adică un singur partid, să dețină și președenția și guvernarea. Pare să nu-și mai amintească de așa ceva. Să fie o nestăvilită sete de putere?
Este limpede pentru toată lumea că există o neputință crasă a noului PNL sau a noului PDL, cum vreți să-i spuneți, de a face opoziție serioasă și a răsturna Guvernul Ponta. Altfel, nu s-ar fi apelat la sprijinul DNA, care a pus un procuror fără experiență să încropească un dosar pretins penal, cu fapte inventate de acum șapte-opt ani ale avocatului Victor Ponta. Aburelile respective l-au păcălit și pe Iohannis, care s-a repezit și a dat o declarație de 20 de secunde în care cerea demisia premierului Ponta, înainte de a se fi pronunțat Camera Deputaților, al cărei membru este primul-ministru. Acum, fie că a fost prost sfătuit, fie că a vrut să le arate celor din PNL că nu stă degeaba și luptă pentru „Guvernul meu”, cum îi place lui să-i spună Guvernului României.
România lucrului bine făcut nu arată deloc bine, iar promisa „altfel de politică” nu diferă cu nimic de aceea a predecesorului Băsescu.
Președintele Klaus Iohannis a prezentat luni, în plenul camerelor reunite ale Parlamentului, mesajul domniei sale despre Strategia Națională de Apărare a Țării în perioada 2015-2019. O strategie ce pare foarte serioasă, ce va impune puteri sporite președintelui. Dezbaterea în consultările cu partidele parlamentare, în CSAT și în Comisiile de specialitate ale celor două camere a fost de formă. Mesajul transmis are și un titlu pompos „O Românie puternică în Europa și în lume”, fiind redactată de consilierii prezidențiali într-un limbaj ce nu se depărtează prea mult de limbajul de lemn.
Singurul om politic care a dovedit curaj este Președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, care a declarat că documentul nu poate fi votat în forma pe care o are în prezent și că acesta ar face transferul unor atribuții care aparțin Guvernului către Președinție.
Regretul este că în loc să ajungem și noi la o stare de normalitate, nu se învață nimic din greșelile istorice ale Regimului Băsescu sau ale Regimului Ceaușescu și ne întoarcem tot la autoritarism. Dacă nu s-a izbutit crearea „Guvernului meu”, ce și-a zis președintele Iohannis? Ia să-l încalec pe cel în funcțiune!