România este mai puțin pregătită decât alte state din regiune să facă față volatilității piețelor internaționale, având în vedere deficitul fiscal înalt și structurile economice slabe, precum rigiditatea de pe piața muncii, consideră analiștii agențiilor de rating.
„În anumite privințe, România este mai puțin bine plasată pentru a face față volatilității decât majoritatea țărilor din regiune, având în vedere deficitul fiscal, care reduce spațiul de manevră, în cazul în care creșterea economică încetinește, și structurile economice slabe, de exemplu, rigiditatea pieței muncii”, a declarat, agenției MEDIAFAX, Andrew Coulquhoun, director în cadrul Fitch Ratings.
Analistul Fitch a arătat că deja s-a resimțit un impact al turbulențelor piețelor financiare internaționale asupra leului, a cărui evoluție a devenit mult mai corelată cu piețele globale. El crede că în cazul deteriorării mai accentuate a condițiilor de pe piețele internaționale volatilitatea leului ar putea continua să crească, ceea ce va avea consecințe negative asupra stabilității macroeconomice a României.
Analistul Standard&Poor’s (S&P) Marko Mrsnik consideră că situația macroeconomică din România este percepută cu cele mai mari vulnerabilități din regiune. Dezechilibrele externe, aflate la un nivel înalt, alături de presiunile inflaționiste, stimulate de politici fiscale și de venituri expansioniste, semnalează riscuri de supraîncălzire a economiei și creșterea dependenței de finanțări externe.
„Înăsprirea condițiilor de creditare pe piețele internaționale ar putea duce la o moderare a avansului creditului și, în consecință, ar contribui la limitarea cererii interne, în special dacă este acompaniată de politici fiscale și de venituri potrivite”, a spus Mrsnik.
Pe termen lung, există riscul ca volatilitatea piețelor internaționale să afecteze perspectivele economiei reale europene, inclusiv ale celei românești, prin intermediul a două canale, a arătat Colquhoun.
Astfel, în primul rând, acționarii străini ai băncilor românești s-ar putea confrunta cu condiții mai restrictive de finanțare, ceea ce se va reflecta asupra expansiunii creditului în subsidiarele din România. Încetinirea creșterii creditării poate avea însă și un aspect pozitiv, din punctul de vedere al ratingului de țară, notează analistul Fitch.
„Bineînțeles că există și riscul opririi creditării, însă în prezent nu cred că aceasta reprezintă un pericol real”, a spus Colquhoun.
În al doilea rând, încetinirea creșterii economice în statele Uniunii Europene ar putea afecta cererea pentru exporturile românești, a adăugat analistul Fitch.
Resimițirea efectelor crizei internaționale prin intermediul fluxurilor financiare este un aspect subliniat și de Kenneth Orchard, analist al Moody’s Investors Service.
„Băncile internaționale sunt constrânse de probleme de lichiditate și astfel au adversitate la risc. În ultimii ani au existat fluxuri financiare semnificative către România și este posibil ca acestea să se reducă. Pe măsură ce lichiditatea se diminunează în România, băncile locale vor fi obligate să încetinească avansul creditării, fiind afectate astfel consumul și investițiile”, a arătat Orchard.
El a mai adăugat că marile proiecte comerciale și imobiliare ar putea fi sistate, în cazul în care nu vor fi disponibile fondurile necesare.
Analistul S&P arată că România a experimentat deja, parțial, consecințele actualei crize financiare, prin reevaluarea perspectivelor de rating și prin schimbarea sentimentului investitorilor, reflectată de deprecierea leului, începând cu mijlocul anului 2007.
„În acest context, este importantă monitorizarea expunerii sectoarelor corporate și de retail la riscul valutar, întrucât dezechilibrele macroeconomice ar putea pune presiune pe capacitatea acestora de a-și onora angajamentele”, a mai spus Mrsnik.
Recent, Mihai Tănăsescu, consilier la Fondul Monetar Internațional (FMI) din partea României și fost ministru al Finanțelor, a declarat, într-un interviu acordat agenției MEDIAFAX, că șocurile externe se resimt mai puternic în România decât în alte state din regiune, neîncrederea în piața internă fiind accentuată de o serie de factori, precum lipsa predictibilității politicilor economice și a unor măsuri concrete pentru reducerea deficitelor.
El a arătat că, până în prezent, impactul crizei financiare internaționale s-a resimițit, direct, în domenii în care fluxurile externe de capital au o pondere foarte mare precum piața de capital sau cea valutară, dar și indirect, în sensul accelerării inflației și diminuării creșterii economice.
