România este un debitor la fel de sigur ca Spania și mai puțin riscant decât Italia sau Ungaria, însă Bulgaria are un risc de țară mai redus, în timp ce state precum Cehia sau Estonia sunt emitenți de obligațiuni ușor mai de încredere decât, spre exemplu, Franța și Austria.
Cele mai recente cotații CDS (credit default swap) arată o creștere a riscului de țară pentru România din această vară, odată cu intensificarea presiunilor generate pe piețele financiare de criza datoriilor de stat.
CDS-urile reprezintă contracte de asigurare a unei creanțe față de posibilitatea intrării debitorului în insolvență, tranzacționate pe piețe nereglementate. Cotațiile CDS sunt spread-uri (diferențe între dobânzi) care afectează randamentele obligațiunilor și fluctuează zilnic. Ele pot fi influențate de numeroși factori, de la evenimente locale sau regionale la trenduri globale, și reprezintă buni indicatori ai percepției piețelor financiare asupra riscului, influențând costurile de împrumut.
Spre exemplu, cotațiile CDS ale României au crescut puternic la sfârșitul anului 2008 – începutul lui 2009, la apogeul crizei financiare mondiale, când statele emergente din Europa Centrală și de Est au fost lovite de un val de aversiune la risc și de prăbușirea încrederii investitorilor. Spread-urile CDS sunt exprimate în puncte de bază, 100 de puncte de bază reprezentând un punct procentual.
Astfel, dacă la jumătatea lui 2008 spread-ul CDS al României în dolari, pentru datorii cu maturitatea la cinci ani, era de sub 200 puncte de bază, sau 2 puncte procentuale, în februarie 2009 cotația a depășit 7,5 puncte procentuale.
După încheiarea acordului cu Fondul Monetar Internațional, Comisia Europeană și Banca Mondială, în martie 2009, cotațiile CDS au scăzut puternic pentru România, coborând până în primul trimestru al anului următor la sub 2 puncte procentuale, aproape de nivelul anterior crizei.
În prima jumătate a acestui an, spread-urile CDS pentru obligațiunile de stat românești au evoluat relativ stabil, la 2-2,5 puncte, urcând însă din luna iulie, odată cu aparentul debut al unei noi crize financiare, de data aceasta cu epicentrul în zona euro.
Astfel, cotația CDS pentru România a depășit 4,5 puncte procentuale la sfârșitul lunii septembrie – începutul lui octombrie și s-a stabilizat ulterior la sub 4 puncte procentuale.
Președintele Traian Băsescu a declarat, duminică, la Bruxelles, că România a ajuns să se împrumute la dobânzi mai mari decât în 2010, când țara nu era stabilizată macroeconomic, din cauza deprecierii CDS-ului întregii regiuni, pentru că nu s-au luat la timp măsuri în ceea ce privește Grecia.
Situația este similară și în cazul Ungariei, unde spread-ul CDS a urcat de la 2,5 puncte la jumătatea anului la peste 5 puncte în luna octombrie.
Trendul a fost resimțit și în restul regiunii, spread-ul CDS al Bulgariei urcând de la 2,1 puncte în vară la peste 4 puncte la sfârșitul lunii septembrie. În Polonia, costul creditorului a crescut de la circa 1,5 puncte la jumătatea anului la peste 3 puncte în prima parte a lunii octombrie. Cehia, ale cărei spread-uri CDS evoluau în vară la puțin sub un punct procentual, a ajuns în septembrie și octombrie la peste 1,5 puncte.
Luni, spread-ul României pe piața CDS pentru datoriile cu senioritate era de 3,76 puncte procentuale, mai mare decât al Bulgariei (3,3 puncte), situație care persistă, cu aproximație, din vara anului 2009, potrivit datelor furnizate MEDIAFAX de dealeri din piața bancară.
În raport cu Ungaria însă, riscul de țară al României în funcție de cotația CDS este mai redus. Spread-ul Ungariei era de 5,11 puncte luni și se menține de circa un an peste cel al României. Percepția piețelor asupra Ungariei a fost afectată însă în ultima perioadă de numeroase evenimente pe plan intern, precum întreruperea acordului cu FMI, agravarea poziției datoriei externe în urma aprecierii puternice a francului elvețian în acest an și decizia ulterioară a guvernului de a introduce politici care apără populația de fluctuațiile valutare, în detrimentul băncilor.
Dintre țările din Europa Centrală și de Est, obligațiunile de stat ale României sunt percepute de piețe ca o investiție mai riscantă decât datoriile Poloniei (2,42 puncte procentuale), Slovaciei (2,12 puncte) sau Sloveniei (2,9 puncte). Cehia (1,25 puncte) și Estonia (1,43 puncte) par să se bucure de cea mai multă încredere din partea investitorilor.
Turcia și Kazahstanul au coeficienți CDS de aproximativ 2,6 puncte procentuale iar Rusia de 2,3 puncte.
Spre comparație, țările cel mai afectate de criza datoriilor de stat au spread-uri CDS uriașe, de 7,76 puncte procentuale în cazul Irlandei, 11,1 puncte pentru Portugalia, respectiv 35,3 puncte în cazul Greciei.
Italia, considerată următoarea „victimă” a crizei datorilor de stat, are un spread CDS mai mare decât al României, de 4,46 puncte procentuale, în timp ce Spania, vizată de asemenea de piețe ca posibilă candidată la criză, este ajutată, în principal, de o datorie de stat relativ mică raportat la PIB și are o cotație CDS similară cu a României, de 3,76 puncte procentuale.
Austria, bancherul Europei Centrale și de Est, este un datornic de încredere prin vizorul pieței CDS, cu un spread de numai 1,5 puncte procentuale, în timp ce Germania și Franța, principalii finanțatori ai programelor anticriză din UE, au profiluri de risc foarte diferite: germanii se pot relaxa cu o cotație CDS de 0,88 puncte la începutul acestei săptămâni, în timp ce Franța are un coeficient de aproape 1,9 puncte.
Dintre cei mai siguri emitenți de obligațiuni suverane din Europa, Danemarca și Olanda au spread-uri de puțin peste un punct procentual, în timp ce Norvegia, Elveția, Suedia și Finlanda au spread-uri CDS apropiate de 0,5 puncte.
