România este prezentată de publicațiile The Irish Times și The Telegraph ca destinația perfectă pentru Halloween, fiind „patria aventurilor stranii cu vrăjitoare din Valahia și vampiri din Transilvania”.
Sean Hillen scrie în articolul „There will be blood… and vampires” („Va fi sânge … și vampiri”) din The Irish Times că experiența sa legată de România a început în 1995, când a fost trimis să scrie despre primul Congres Mondial al lui Dracula. În final, a ajuns să scrie o carte, inspirată de România – „Digging for Dracula”. Jurnalistul își amintește replica unui fost ministru român al turismului, din anii ’90: „Dacă vor să vadă mâini de morți care ies din coșciuge, o să le dăm asta”.
„Cu Halloween-ul care ne bântuie zilele astea, România ne promite evenimente de gen în regiunile în care s-au născut legendele cu vrăjitoare și vampiri și o grămadă de operatori turistici sunt gata să împlinească dorința călătorilor”, mai scrie el.
După ce autorul le prezintă potențialilor turiști irlandezi modalitățile de a ajunge în România, acesta îi anunță că prima lor oprire va fi Bucureștiul, „capitala cunoscută, în anii ’20- ’30, ca fiind «Micul Paris»”. „Chiar dacă nu este unul dintre cele mai frumoase orașe, Bucureștiul oferă însă atracții turistice, de la operă la concerte de jazz”, mai scrie acesta. Printre locurile de atracție se numără, astfel, proaspăt renovatul Muzeu Antipa, Muzeul Național de Artă al României sau ruinele vechiului București, întemeiat de Vlad Țepeș.
„Puterea hipnotizantă a lui Dracula nu a fost trecută cu vederea și vizitatorii pot mânca într-un beci, printre lumânări aprinse și «capete tăiate» la Contele Dracula. Clubul este departe de a fi unul cu bucătărie fină, dar are nume interesante pentru meniuri: «Van Helsing» sau «Puiul Haiduc»”, spune jurnalistul.
El continuă, spunând că o altă destinație interesantă, în apropierea Bucureștiului, este la Snagov. „Prima mea călătorie acolo a fost în 1990, la puțin timp după căderea comunismului. Atunci, o mână de lei l-au convins pe un localnic să mă ducă, împreună cu un prieten, prin apele murdare, pline cu alge, la o mănăstire de pe celălalt mal. Acum sunt o grămadă de vase care traversează lacul. Probabil că romantismul insulei a dispărut, dar misterul totuși rămâne”, mai scrie jurnalistul, adăugând că Snagovul era unul dintre locurile preferate ale lui Vlad Țepeș. Cei care păzesc insula sunt un călugăr și o călugăriță și nu există localuri în care turiștii pot să mănânce, astfel vizitatorii ar trebui să vină cu pachet de acasă ori să spere că pot culege fructe din pomi.
Totodată, jurnalistul spune că drumul principal spre inima Transilvaniei este Valea Prahovei, care trece printr-unul dintre cele mai turistice orașe românești, Brașov. Printre atracțiile istorice ale Brașovului se numără Biserica Neagră, iar printre cele gastronomice – ciorba de burtă, micii sau mămăliga, toate asezonate cu palincă. Drumul continuă spre Castelul Bran și, apoi, la Cetatea Poienari. Autorul amintește că prin împrejurimile de la Bran turiștii trebuie să știe că pot găsi brânză de calitate, dar și locurile unde au filmat celebrități precum Nicole Kidman și Jude Law („Cold Mountain” – n.r.).
De asemenea, autorul notează că un sat frumos este Arefu, unde turiștilor li se poate oferi adevărata experiență tradițională. Sighișoara este, de asemenea, un punct de atracție, deoarece este locul nașterii lui Vlad Țepeș. „Până și Prințul Charles a fost într-atât de vrăjit de această zonă, încât are domenii aici”, scrie autorul, amintind de Festivalul de Artă Medievală, care are loc vara la Sighișoara.
Traseul turistic propus de jurnalistul de la The Irish Times se încheie la Bistrița. Acesta recomandă, la sfârșitul articolului ilustrat cu imagini din Brașov și Sighișoara, și câteva hoteluri în care turiștii s-ar putea caza pe perioada vizitei lor în România.
Și publicația The Telegraph prezintă un articol despre România, semnat de Sir John Ure, fost ambasador al Marii Britanii în diferite țări și autor de cărți de călătorie și istorie.
Acesta vorbește despre existența a trei lumi istorice și emoționale, identificate în zonele pe care le-a vizitat în România. Astfel, Castelul Bran, dar și alte castele înălțate pe dealuri, cu turnuri, temnițe și camere de tortură țin de o lume a fanteziei gotice, unde Wagner, dar și Ludwig al II-lea, regele nebun al Bavariei de la jumătatea secolului al 19-lea, „s-ar fi simțit ca acasă”. Cea de-a doua lume este relevată în satele săsești, unde căruțele circulă alene pe ulițele străjuite de case de lemn cu porți înalte, căpițe mici de fân se înșiruie pe câmpurile unde lucrează bătrâni cu chipuri zâmbitoare și femei îmbrăcate festiv, iar pe fiecare stâlp de telegraf pare să își fi făcut cuib câte un cocor. Este lumea îndrăgită de prințul Charles, o lume desprinsă din „Sunetul muzicii”, se mai spune în materialul din The Telegraph.
A treia lume este „fantoma” României lui Nicolae Ceaușescu. Deși hotelurile au fost restaurate masiv, ca să nu mai arate de parcă ar aștepta delegații de partid, acum fiind animate de tineri care dansează la micul dejun după o nuntă, de multe ori în baie lipsește dopul de la cadă, colacul de la toaletă nu e bine prins, bancomatele nu merg, iar recepționera este departe de a fi fermecătoare.
Totuși, autorul remarcă farmecul Castelului Peleș și al Castelului Bran, dar și al unor orașe și regiuni din România, respectiv Brașov, Sighișoara, Sibiu, Sibiel și Bucovina. „În mod surprinzător nesătui de biserici, castele, căpițe de fân și păduri, în cele din urmă am pornit înapoi spre sud, la aeroportul din București, și spre casă. Ațipind în avion, am trăit amintirea delicată a unui tărâm însorit cu pășuni și gospodării medievale, liniștite, am avut vise înfricoșătoare cu vampiri (…), și am avut un sentiment de mulțumire pentru a fi văzut o țară care reușește să se ridice după zeci de ani de comunism lipsit de viață”, mai spune autorul articolului.
