România cere creșterea mai rapidă a subvențiilor în dezbaterea privind politica agricolă a UE



În România, bunăstarea animalelor nu este o prioritate. Foto: MEDIAFAX
În România, bunăstarea animalelor nu este o prioritate. Foto: MEDIAFAX

România solicită în dezbaterea privind modificarea politicii agricole europene o creștere mai rapidă a subvențiilor în noile state membre, amânarea introducerii unor norme de bunăstare a animalelor și aplicarea de măsuri compensatorii pentru fermierii din anumite zone.
Politica Agricolă Comună (PAC) trece printr-un proces de restructurare, pentru care au fost începute consultări din luna noiembrie a anului trecut, după ce Comisia Europeană a prezentat un proiect de reformă.
În urma pozițiilor exprimate de către statele membre, inclusiv România, CE a prezentat în luna iunie a acestui an un pachet de propuneri legislative menite să înlocuiască/modifice principalele regulamente de funcționare a PAC.
Propunerile Comisiei privind subvențiile sunt printre cele mai importante pentru România, care, împreună cu alte state membre, susține creșterea mai rapidă a plăților acordate fermierilor din noile state membre, pentru o aliniere mai grabnică la nivelul din celelalte țări ale blocului comunitar.
Pe lângă plata unică la hectar, fermierii primesc și o plată complementară, de la bugetul național. România poate folosi fonduri pentru dezvoltare rurală pentru a finanța plățile complementare, timp de trei ani de la aderare, și a solicitat menținerea acestei opțiuni și după 2009.
Eliminarea plăților cuplate de producție
O altă propunere de modificare a Politicii Agricole Comune care vizează subvențiile este eliminarea plăților cuplate de producție. În prezent fermierii primesc un sprijin deculpat de producție (plată unică pe hectar sau pe fermă), dar și o serie de subvenții care depind de nivelul producției.
„Pentru anumite culturi mai există cuplare, cum ar fi hamei, tutun, vitele pentru carne. Intenția Comisiei este de a elimina aceste plăți și de a cumula toată subvenția pe fermă sau pe hectar. Se pare că sunt șanse mari să fie aplicată această măsură. Chiar dacă noi în principiu nu ne-am opus, am considerat că pentru anumite sectoare sensibile ar trebui să fie o cuplare parțială pentru a menține producția în anumite regiuni”, a arătat ministrul agriculturii, .Dacian Cioloș.
Alte propuneri ale Comisiei privind plățile sunt includerea posibilității de realizare a plăților directe în două tranșe și definirea beneficiarului, eventual excluderea firmelor care nu au ca principal obiect de activitate agricultura.
În ceea ce privește regulile de eco-condiționalitate (normele pe care trebuie să le respecte un fermier pentru a avea dreptul la subvenție), propunerea Comisiei de simplificare este agreată și de România, care susține totodată amânarea aplicării unor norme de bunăstare animală.
Această poziție a fost exprimată și în dezbaterile anterioare, dar Comisia a propus ca normele de bunăstare animală să fie aplicate din 2014 în România și Bulgaria, nu din 2016, așa cum ceruse România.
Gestionarea riscurilor
În ceea ce privește gestionarea riscurilor, ideea avansată inițial de România a fost constituirea unui fond pentru finanțarea unor măsuri, însă Comisia Europeană a propus ca finanțarea să fie asigurată la nivelul fiecărui stat membru.
Un alt subiect în dezbatere este legat de măsurile de intervenție, pe care Comisia Europeană vrea să le elimine. Poziția României este de păstrare a acestor mecanisme, ca „plasă de siguranță”.
În ceea ce privește cota de lapte, care ar urma să crească anual până la eliminarea sistemului în 2015, părerile statelor membre sunt împărțite, țările mari producătoare de lapte fiind îngrijorate că eliminarea sistemului ar putea duce la o scădere brutală a prețului.
„România a susținut eliminatea cotelor pentru că noi avem o cotă inferioară consumului și am putea ajunge la blocarea dezvoltării sectorului. În același timp însă, eliminarea trebuie însoțită de măsuri de compensare pentru anumite zone unde producția ar putea dispărea, cum e regiunea de munte”, a arătat ministrul Agriculturii.
Propunerea Comisiei este însă ca statul membru să suporte măsurile compensatorii, prin reducerea procentuală a plafonului destinat subvențiilor la hectar.