România a fost acceptată formal în rândul candidaților la titlul de stat membru al Centrului European de Cercetare Nucleară (CERN), în urma unei decizii luate de Consiliul CERN, informează interactions.org. Romania va putea obține statutul de membru CERN după o perioadă de monitorizare de cinci ani, după ce vor fi analizate contribuțiile țării, în paralel cu participarea la proiecte CERN.
Tot vineri, la ședința Consiliului CERN, Rolf Heuer a fost numit director general al Centrului, înlocuindu-l pe Robert Aymar. De asemenea, în cadrul aceleiași ședințe s-au pus bazele pentru un nou studiu asupra extinderii geografice și științifice a rolului CERN și s-au stabilit proceduri practice pentru următoarele proiecte relevante pentru Strategia Europeană a Fizicii Particulelor.
Mandatul lui Aymar a inclus cea de-a 50-a aniversare a instituției și lansarea acceleratorului de particule – Large Hadron Collider (LHC) -, un circuit de 27 de kilometri aflat la 100 de metri adâncime sub frontiera franco-elvețiană și care are misiunea de a-i ajuta pe cercetători să pătrundă secretele Universului prin intermediul ciocnirilor de protoni la viteze egale cu cea a luminii.
Sistemul, care a costat peste 3,76 miliarde de euro și a cărei construcție a durat peste 12 ani, a fost oprit în septembrie, la doar câteva zile de la intrarea în serviciu, ca urmare a mai multor disfuncționalități succesive.
Prima pană, care nu a fost extrem de gravă, a fost determinată de dereglarea unui transformator electronic. Pe de altă parte, pe 19 septembrie, un incident mai serios a intervenit în timpul unui test de alimentare, în a opta și ultima parte a circuitului, care trebuia verificată. „O conexiune electrică defectuoasă” între două superconductoare a determinat o scurgere de heliu, gaz destinat menținerii în cadrul circuitului a unei temperaturi apropiate de zero absolut (-271,3 grade), a explicat CERN la momentul respectiv, dând asigurări că dispune de piesele necesare pentru a proceda la schimbări ale elementelor afectate. Intervenția, care presupune repararea superconductorilor, este condiționată de temperatura circuitului, fiind necesare mai multe săptămâni pentru ca aceasta să ajungă la un nivel la care să se poată efectua reparații.
Dată fiind perioada de răcire, LHC nu-și va putea relua activitatea înainte de pauza generală de mentenanță din perioada de iarnă, care durează din noiembrie până în aprilie.
LHC are mai multe obiective de îndeplinit, dar misiunea cea mai importantă este să recreeze condițiile de energie intense din primele momente de existență a Universului, după Big Bang, care a avut loc în urmă cu 13,7 miliarde de ani. Astfel, LHC are misiunea să descopere bosonii Higgs, particulă instabilă supranumită „divină”, a cărei existență a fost stabilită prin deducție de către cercetători. Confirmarea existenței acestei particule va reprezenta descoperirea verigii lipsă din „modelul standard”, care resumă actualele cunoștințe din domeniul fizicii particulelor. Bosonii Higgs sunt, potrivit modelului respectiv, particulele care au dat masă tuturor celorlalte particule.
LHC mai trebuie și să exploreze supersimetria, concept care permite explicarea uneia dintre cele mai stranii descoperiri din ultimii ani și anume faptul că materia vizibilă nu reprezintă decât 4% din Univers. Materia neagră (23%) și energia neagră (73%) reprezintă restul Universului. O explicație pentru acest lucru ar fi că materia neagră este compusă din particule supersimetrice denumite neutralinoni.
Rolf Heuer, noul director general CERN, a indicat că una dintre prioritățile anului 2009 va fi relansarea LHC.
CERN, cel mai important laborator din lume din domeniul fizicii particulelor, cu sediul la Geneva, numără în prezent 20 de țări membre cu drepturi depline: Austria, Belgia, Bulgaria, Republica Cehă, Danemarca, Elveția, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Italia, Marea Britanie, Norvegia, Olanda, Polonia, Portugalia, Slovacia, Spania, Suedia și Ungaria.
India, Israel, Japonia, Federația Rusă, SUA, Turcia, Comisia Europeană și UNESCO au statutul de observatori.
