Acordul încheiat de România cu Fondul Monetar Internațional (FMI) a încetat, iar conducerea instituției financiare internaționale va fi anunțată în cursul lunii noiembrie, a declarat luni, negociatorul-șef al Fondului în relația cu România, Emmanuel van der Mensbrugghe.
Fondul Monetar Internațional (FMI) a cerut blocarea salariilor bugetarilor în anul 2006, o dată cu reluarea solicitărilor pentru o construcție bugetară cu deficit zero sau excedent, condiții inacceptabile pentru partea română.
Acordul României cu Fondul Monetar Internațional a „deraiat”, în pofida unor îndelungate negocieri pentru a doua și a treia evaluare, pentru că părțile nu au ajuns la un acord în privința deficitului bugetar pentru anul 2006 și a măsurilor necesare pentru atenuarea dezechilibrelor macroeconomice.
Potrivit unui comunicat al misiunii Fondului care a purtat negocieri cu autoritățile române în ultimele două săptămâni, actualul cadru de măsuri economice prezintă riscul ca România să se integreze în Uniunea Europeană cu o competitivitate redusă și dezechilibre macroeconomice în creștere.
Experții FMI critică faptul că introducerea cotei unice de impozitare, care a creat un minus de venituri de 1,5% din PIB la bugetul de stat – circa un miliard de euro – nu a fost compensată decât prin măsuri care au provocat nesiguranță în mediul de afaceri. Alte aspecte subliniate de reprezentanții Fondului se referă la creșterea nejustificată a salariilor din sectorul public.
Sindicatele cer negocierea bugetului, după încetarea acordului cu FMI
Sindicatele cer Guvernului aplicarea dialogului social în ceea ce privește bugetul pentru 2006, după încetarea acordului încheiat între România și FMI, pentru că instituția financiară internațională a cerut înghețarea salariilor bugetarilor pentru anul viitor.
„Este de neînțeles această dorință a FMI, pentru că altor state Fondul nu le cere acest lucru”, a declarat, în aceeași zi, pentru MEDIAFAX, Bogdan Hossu, liderul „Cartel Alfa”.
În condițiile în care guvernanții români nu au acceptat condițiile FMI, sindicaliștii sunt dispuși să discute planul de acțiune legat de aceste blocări. „Este demotivant mecanismul propus prin înghețarea salariilor”, adaugă Hossu.
„Niciodată un sindicalist n-ar fi de acord să transforme România într-o altă Argentină prin intermediul FMI. O asemea exigență este criminală, din toate punctele de vedere”, a declarat, luni, prentru MEDIAFAX, Ovidiu Jurcă, vicepreședintele Blocului Național Sindical (BNS), referindu-se la situația grea din această țară.
Jurcă spune, în aceste condiții, ar trebuie să urmeze discuții tripartite, pentru a ajunge la cea mai bună soluție. „Nu vrem luna de pe cer, vrem doar să ne apropiem de Uniunea Europeană ca niște parteneri, nu ca niște rude sărace”, a susținut Jurcă.
În ceea ce privește bugetul, iritarea Guvernului a pornit de la faptul că a fost acceptată deja o reducere a deficitului, la 0,5 la sută din PIB, iar o restrângere și mai drastică a cheltuielilor este respinsă, având în vedere sumele necesare pentru cofinanțarea proiectelor UE și lucrările de infrastructură, au explicat surse din Ministerul de Finanțe.
Delegația Comisiei Europene în România a precizat că „nu există și nu poate exista o legătură oficială între acordurile României cu FMI și aderarea țării la Uniunea Europeană”.
„Cu toate acestea, un cadru macroeconomic stabil este un indicator oficial al gradului de pregătire a țării pentru calitatea de membru UE, iar stadiul acordurilor României cu FMI poate oferi informații importante în legătură cu acest lucru”, remarcă Delegația CE.
Geoană: Încetarea acordului cu FMI este iresponsabilă
Președintele PSD Mircea Geoană a apreciat, ieri, că încetarea acordului cu FMI este o dovadă de „iresponsabilitate” din partea Guvernului, în condițiile în care Raportul de țară al Comisiei Europene a semnalat riscuri semnificative și fragilitatea situației macroeconomice a țării.
În opinia liderului PSD, absența unei relații cu FMI riscă să afecteze credibilitatea externă, rating-ul și riscul de țară al României, precum și încrederea investitorilor străini.
Mircea Geoană a mai opinat că Guvernul dorește să se lanseze într-o serie de cheltuieli populiste, fără controlul FMI, de natură să adâncească dezechlibrele bugetare și să repornească spirala inflației.
Potrivit lui Geoană, este vorba de o nouă confirmare a „falimentului” politicii fiscale a Guvernului – cota unică de impozitare de 16 la sută – și a manierei „nerealiste” în care a fost construit proiectul de buget pentru 2006.
El a mai apreciat că acest tip de atitudine amintește de guvernarea CDR din perioada 1996-2000.
Președintele PSD a mai spus că nici PSD nu este de acord cu o „anumită rigiditate” de care a dat dovadă FMI de-a lungul timpului, dar absența unui acord cu Fondul reprezintă un risc major.
UDMR: FMI este prea drastic și ar trebui să aibă altă viziune
Liderul UDMR, Marko Bela, a declarat, luni, că FMI este „prea drastic” în ceea ce privește suspendarea acordului cu România, mai ales că țara noastră nu se confruntă cu „probleme de îndatorare care să oblige la un deficit minim”.
În opinia liderului Uniunii, FMI ar trebui să aibă o „altă viziune” în ceea ce privește problemele bugetare ale României, mai ales după un an dificil cum a fost acesta.
El a exemplificat cu problemele pe care trebuie să le depășească România în urma inundațiilor și a lucrărilor de infrastructură pe care statul trebuie să le susțină în 2005. „FMI este prea drastic în ceea ce privește deficitul bugetar, în timp ce România nu se confruntă, totuși, cu probleme de îndatorare, care să ne oblige la un deficit minim sau să începem să ne construim un buget fără deficit”, a mai arătat liderul UDMR.
Fitch: Ruperea acordului cu FMI, îngrijorătoare, dar fără importanță majoră
Întreruperea acordului cu Fondul Monetar Internațional provoacă unele îngrijorări, dar nu are o importanță crucială pentru România, la fel ca reformele necesare integrării, a declarat agenției MEDIAFAX Nick Eisinger, analist principal pentru România la agenția de evaluare financiară Fitch Ratings.
„România nu atrage fonduri prin acest acord și nici nu are nevoie, în prezent, de astfel de finanțări. Considerăm că, în acest context, sunt mult mai importante măsurile pentru integrarea în Uniunea Europeană”, a spus Eisinger.
El a menționat că FMI a subliniat unele domenii unde Guvernul trebuie să depună eforturi suplimentare, printre care politica fiscală, compensarea introducerii cotei unice de impozitare și stabilitea unui cadru fiscal pe termen mediu.
„România se va confrunta cu necesități ridicate de cheltuieli în viitor pentru asigurări sociale, pensii, precum și infrastructură. Uniunea Europeană nu poate suplini decât parțial aceste costuri, întrucât finanțările comunitare trebuie completate de la bugetul public, creând noi presiuni”, a afirmat analistul Fitch.
Eisinger a mai arătat că o politică fiscală austeră va permite și aducerea creșterii economice la un nivel sustenabil și va facilita politica de țintire directă a inflației adoptată de Banca Națională a României. El a amintit însă că, deși există presiuni asupra cheltuielilor, situația finanțelor publice este una rezonabilă, în condițiile în care deficitul public și datoria publică se află la niveluri reduse.
Analistul Fitch consideră că încetarea acordului nu va avea un efect semnificativ asupra politicilor guvernamentale, întrucât a fost marcat de divergențe de opinie între autoritățile de la București și reprezentanții FMI.
Eisinger este de părere că modificările în relația cu FMI au un impact limitat asupra procesului de aderare, cu toate că și autoritățile europene doresc ca România să continue reformele structurale și să își majoreze competitivitatea. Potrivit acestuia, relația cu FMI nu are nici o influență asupra ratingurilor României.
