„România a făcut suficiente progrese de substanță în ultimele zece luni, pentru ca aderarea la 1 ianuarie 2007 să devină un obiectiv deplin realizabil”

– Interviu cu deputatul PNL de Suceava, Mihai Sandu Capră
– Domnule deputat, recent comisia Europeană a prezentat Raportul de monitorizare al României. Care sînt șansele țării noastre să adere la Uniunea Europeană la începutul anului 2007?
– Raportul de monitorizare demonstrează faptul că România a făcut suficiente progrese de substanță în ultimele zece luni, pentru ca aderarea la 1 ianuarie 2007 să devină un obiectiv deplin realizabil. Comisia Europeană subliniază că țara noastră are voința politică necesară pentru a-și îndeplini angajamentele asumate prin Tratatul de aderare. De asemenea, raportul arată că România poate adera la UE, la 1 ianuarie 2007, dacă va continua să se pregătească susținut în perioada următoare. Mai mult, se demonstrează acum că Guvernul condus de Călin Popescu Tăriceanu și-a atins obiectivul de a îmbunătăți semnificativ gradul de pregătire internă, reducînd numărul de domenii critice aflate în sferă de monitorizare, inclusiv cele care ar fi putut determina activarea clauzei de salvgardare. Însă, una dintre cele mai importante realizări menționate în raportul de țară este faptul că din patru domenii care sînt legate de această clauză de salvgardare, două nu mai sînt considerate de preocupare majoră, și anume concurența și reforma justiției, din dreptul cărora au dispărut cartonașele roșii.
– Cu toate acestea, Raportul mai menționează și cîteva puncte critice. Puteți să explicați care sînt acestea?
– În domeniile critice, nu este vorba despre o stagnare a măsurilor de reformă. În acele domenii este nevoie de dinamizarea reformelor. Sîntem conștienți că mai avem de lucru pentru a ne pregăti pentru aderare. Din acest motiv vom lua toate măsurile pentru a pune în practică angajamentele asumate. Astfel, în următoarele șase luni ne vom mobiliza toate resursele pentru a fi mai bine pregătiți de aderare. Considerăm că avem capacitatea și voința politică să luăm măsurile de reformă în domeniile care acum ridică probleme. Guvernul și majoritatea parlamentară au voința politică să accelereze aplicarea măsurilor de reformă pentru a îndeplini angajamentele europene. Știm că mai avem de lucru în domenii importante, care au fost marcate cu steag roșu în raport, și aici exemple ar fi Capitolul 24 – Justiție și Afaceri Interne și în special la combaterea corupției și a fraudei și aspecte legate de securizarea frontierelor; Capitolul 1 – Libera Circulație a Mărfurilor cu implementarea legislației privind achizițiile publice; capitolul 5 – Dreptul societăților comerciale, capitolul 7 – Agricultură, capitulul 10 Impozitare și altele. Dar în același timp nu trebuie să uităm și de punctele bune. Și dacă am vorbit despre scoaterea a două capitole de sub clauza de salvgardare, și anume reforma în justiție și concurența, raportul arată că și în alte domenii s-au făcut progrese importante. Astfel, un alt progres semnificativ este cel în protecția mediului, unde mai avem un singur subcapitol care trebuie rezolvat, și anume cel legat de poluarea industrială. Și mai mult, raportul arată că s-au făcut progrese importante în soluționarea aspectelor negative semnalate în raportul din 2004, și anume la reforma și independența justiției, libertatea presei, regimul proprietății private, situația minorilor și protecția copilului.
– Apariția steagului roșu la capitolul justiție înseamnă că nu s-au făcut progrese în lupta anticorupție?
– Vreau să spun că corupția s-a dezvoltat timp de 15 ani și abia noi, acum, am început lupta cu sistemul. Din acest motiv rezultate nu pot veni peste noapte, dar ele vor apărea foarte curînd. Raportul nu mai vorbește despre faptul că ar mai fi corupție la nivel înalt, spre deosebire de raportul de țară din anul 2005. Și asta pentru că noi am creat instrumentele prin care să combatem și să prevenim corupția. Lupta anticorupție nu este încă finalizată, însă instituțiile statului au libertatea totală să acționeze în combaterea ei. Și nu în ultimul rînd, trebuie subliniat faptul că în prezent nu mai există control politic asupra justiției sau a parchetului.
– Un alt domeniu important este cel fiscal. Se poate vorbi în acest moment de o lipsă de performanță în activitatea fiscală?
– Raportul de țară arată că s-au înregistrat progrese în domeniul disciplinei fiscale. Însă trebuie spus că PSD nu a luat din timp măsurile de administrație. Acest lucru se putea face printr-un proiect finanțat de Banca Mondială, sau printr-un program PHARE. Din acest motiv, trebuie subliniat faptul că actualul Guvern a început negocierile cu Banca Mondială pentru aplicarea unui program de reformă a administrării fiscale începînd cu anul 2006. De asemenea, demn de remarcat este faptul că în această perioadă au fost luate o serie de măsuri importante în acest domeniu, printre care eliminarea scutirilor de taxe și a eșalonărilor, blocarea conturilor datornicilor.
– Raportul punctează critic reducerile de taxe aplicate de actualul Guvern și lipsa de reformă în domeniul finanțelor publice. Cum comentați acest lucru?
– Politica fiscală este atributul politicii naționale. Și trebuie să se înțeleagă că această cotă unică a creat beneficii economiei românești. Și ca un exemplu în acest sens este și creșterea veniturilor la buget, înregistrarea a peste 150.000 de locuri de muncă noi în prima parte a anului și nu în ultimul rînd o mai bună colectare la bugetul de stat. Toate aceste beneficii se vor consolida în timp și vor duce la sporirea încrederii în politica fiscală. Din acest motiv sîntem convinși că în baza măsurilor care le-am luat, gradul de colectare a veniturilor la bugetul de stat va fi mai crescut în anul viitor.
– „Numai în anul 2006, prin programele PHARE, ISPA și SAPARD, România va dispune de aproape 1000 de miliarde de Euro”
– Raportul de țară mai menționează și întîrzierile la capitolul agricultură. Vor fi ele recuperate pînă la momentul aderării?
– Aceste întîrzieri sînt rezultatul a 15 ani de amînări și obstacole în calea proprietății private și a reformei în agricultură. Noi am demarat reforma reală, luînd măsuri ferme în aspecte precum proprietatea, comasarea terenurilor, acordarea de sprijin pentru fermieri și încurajarea înființării de ferme și microferme. Și trebuie să menționez aici, ca o realizare din această perioadă și adoptarea Legii 247/2005 privind reforma în domeniile justiției și agriculturii. În momentul de față sînt necesare transformări de sistem și este nevoie de timp pentru a le realiza. Ministerul agriculturii a realizat foarte multe progrese în anul 2005, ele urmînd a fi consolidate în perioada viitoare.
– Una dintre problemele despre care se vorbește este capacitatea țării noastre de a absorbi fondurile comunitare de pre și post aderare. Care va fi valoarea acestora și ce măsuri vor fi luate pentru creșterea acestui grad de absorbție?
– Numai în anul 2006, prin programele PHARE, ISPA și SAPARD, România va dispune de aproape 1000 de miliarde de Euro. În ceea ce privește programul PHARE, s-a stabilit ca în perioada 2000-2006 sumele alocate să fie de 2.360 miliarde de Euro, din care în anul 2005 s-au alocat aproape 397 miliarde de euro, iar în 2006 vor fi 438 miliarde de euro. Vreau să precizez că în momentul de față gradul de absorbție pentru programul PHARE 2003 este de 35%, în condițiile în care la începutul anului a fost de sub 15%. Și mai mult, în momentul de față se află în licitație proiecte ce acoperă aproximativ 40% din fondurile alocate pe 2003. Printr-un alt proiect, și anume ISPA, în perioada 2000-2006 se alocă țării noastre 2.407 miliarde de Euro, din care aproximativ 2.000 de miliarde este acordat ca și grant. Și la acest program, prin care în anul 2006 alocările vor fi de 274 miliarde de euro, gradul de absorbție este de 40%. Nu în ultimul rînd trebuie să precizez că prin programul SAPARD, începînd din anul 2000 și pînă în 2006 România beneficiază de o finanțare de peste 1.100 miliarde de Euro. La acest program avem cel mai mare grad de absorbție, care acum atinge cota de 69,47%, procentul fiind raportat la fondurile alocate pe perioada 2000-2004, pentru care au fost semnate memorandumurile de finanțare. După cum se poate vedea România va dispune de importante fonduri europene în perioada următoare, motiv pentru care au fost luate o serie de măsuri pentru creșterea gradului de absorbție.