România a coborât în acest an o poziție, pe locul 68, în clasamentul anual privind libertatea economiei realizat de Fundația Heritage și Wall Street Journal, deși punctajul obținut s-a îmbunătățit ușor, ca urmare a unei evaluări mai favorabile privind piața monetară și climatul de investiții.
Indicele libertății economiei cuprinde 157 de țări și surprinde gradul de libertate la nivelul mai multor sectoare economice, precum comerțul, mediul de afaceri, investițiile sau drepturile de proprietate.
Astfel, economia României este liberă în proporție de 61,5%, cu 0,2 puncte procentuale mai mare decât ponderea înregistrată în 2007. Îmbunătățirea punctajului obținut reflectă rezultatele mai favorabile ale evaluării în ceea ce privește libertatea pieței monetare și a climatului de investiții.
La nivel european, România ocupă locul 30 din 41 și se situează sub media regională în funcție de punctajul obținut.
România înregistrează un nivel ridicat al libertății în sectorul de afaceri, fiscal și comercial. Autorii raportului amintesc că impozitul pe venit și pe profitul companiilor este de 16% și arată că veniturile totale din impozite au o pondere ridicată la formarea Produsului Intern Brut (PIB).
În pofida progreselor înregistrate la reducerea taxelor vamale, barierele non-tarifare rămân semnificative. Sistemul financiar corespunde standardelor internaționale, o evoluție favorabilă fiind stimulată de programul recent de reformă și privatizare.
Fiind una dintre cele mai sărace țări europene, România se confruntă cu mai multe provocări la nivel economic. Astfel, gradul de libertate a sectorului muncii și a drepturilor de proprietate este redus, iar corupția persistă. Gradul de corupție este ridicat în majoritatea zonelor economice dominate de birocrație, în special în sectorul juridic.
România s-a aflat sub control sovietic până în anul 1989. În procesul de aderare la Uniunea Europeană, Guvernul a implementat reforme economice conforme cu criteriile de la Maastricht. Cu toate acestea, fricțiunile existente între Partidul Democrat și Partidul Național Liberal, precum și cele interne, au adus, cu puțin timp în urmă, mediul politic într-un impas, se spune în raport.
Evoluțiile pozitive la nivel macroeconomic au stimulat creșterea clasei sociale de mijloc și au contribuit la reducerea gradului de sărăcie. Nivelul investițiilor se menține ridicat, după aderarea la comunitatea europeană, astfel că se inaugurează fabrici noi și moderne, se lansează proiecte de investiții în sectorul public și investițiile străine directe își mențin ritmul accelerat.
În continuare, specialiștii Fundației Heritage analizează separat gradul de libertate în diferitele sectoare ale economiei.
Astfel, în ceea ce privește libertatea mediului de afaceri, România a obținut un punctaj de 74,1%. Libertatea de a începe, opera și, ulterior, de a înceta o afacere este relativ bine protejată de cadrul reglementativ al României. Inițierea unei afaceri durează în jur de 14 zile, comparativ cu o medie de 43 de zile la nivel global. Închiderea unei companii poate fi un proces dificil.
În ceea ce privește comerțul exterior, în România acesta este liber în proporție de 86%. Politica României în domeniul comercial este asemenea celei din alte state comunitare. Nivelul mediu al taxelor percepute pentru importuri în UE, calculat ca medie ponderată, s-a plasat la 2% în 2005. Barierele de import non-tarifare, care se reflectă în politicile comunitare, includ subvențiile pentru agricultură și activități de producție, restricțiile la import în cazul anumitor bunuri și servicii, restricțiile la accesul pe anumite piețe de servicii, standardele și reglementările lipsite de transparență și normele diferite de administrare în vamă la nivelul statelor europene.
Reglementările restrictive din domeniul biotehnologiei, sanitar și fitosanitar depășesc prevederile comunitare, iar corupția și modul de aplicare a legilor privind proprietatea intelectuală sunt probleme care persistă.
Referitor la sectorul fiscal, gradul de libertate se plasează la 85,6% în România. Astfel, autorii studiului notează că în România ratele de impozitare sunt scăzute și constante. Atât taxa pe venituri cât și cea pe profiturile companiilor se plasează la 16%. În ultimul an, veniturile totale din impozite ca pondere din PIB s-au plasat la 30,4%.
Indicele privind libertatea față de Guvern se plasează la 70,8%. Cheltuielile publice totale sunt moderate, plasându-se la circa 31,2% din PIB, potrivit celor mai recente date. Majoritatea firmelor publice mici și mijlocii au fost privatizate, însă procesul de vânzare a marilor întreprinderilor de stat a fost lent.
Inflația se situează la un nivel ridicat, media plasându-se la 7,7% în intervalul 2004-2006. Prețurile relativ instabile explică, în mare parte, punctajul obținut de România pentru libertatea pieței monetare, respectiv 72,5%. În calitate de participant la politica comunitară pentru agricultură, Guvernul subvenționează producția agricolă, influențând astfel prețurile bunurilor rezultate. De asemenea, statul influențează prețurile prin reglementări, subvenții, și companii de stat.
În ceea ce privește gradul de libertate a sectorului de investiții, acesta se plasează la 60%. Volumul de investiții străine este satisfăcător, însă reglementările legislative sunt supuse unor modificări frecvente. Guvernul a simplificat însă procedurile de obținere a permiselor și a licențelor, a permis controlul integral străin asupra companiilor românești și a început privatizarea a 41 de companii din sectoarele de industrie și energie.
Referitor la sectorul financiar, gradul de libertate în România se plasează la 50%. Cadrul de supraveghere și reglementare se aliniază standardelor internaționale. Planurile semnificative de reformă și restructurare implementate după 1989 includ privatizarea mai multor bănci de stat. Dintre cele 33 de bănci din România în 2005, 25 erau controlate de investitori străini, acoperind 59% din activele totale din sectorul bancar. Din decembrie 2005, băncile de stat dețin sub 8% din activele totale, față de 75% în 1998. Procesul de privatizări a fost întrerupt în decembrie 2006, când statul a blocat vânzarea participației majoritare la Casa de Economii și Consemnațiuni (CEC).
Companiile străine de asigurări trebuie să încheie parteneriate cu firme românești pentru a accesa piața locală.
Piețele de capital sunt insuficient dezvoltate comparativ cu cele din alte țări est-europene, iar tranzacțiile implică, în mare parte, obligațiuni guvernamentale.
În continuare, privitor la libertatea față de corupție, România a primit un punctaj de 31%, fenomenul corupției fiind foarte răspândit. România ocupă locul 84 din 163 în cadrul indicelui Transparency International’s Corruption Perceptions Index pentru anul 2006.
Gradul libertății pe piața muncii este de 55,3%. Piața de profil operează în baza unor reglementări inflexibile, care blochează îmbunătățirea productivității muncii.
Costurile non-salariale aferente forței de muncă sunt foarte ridicate, iar cadrul rigid de angajare și concediere a angajaților generează o aversiune față de risc în cazul companiilor care, în condiții mai favorabile, și-ar majora forța de muncă. În plus, reglementările referitoare la majorarea sau reducerea numărului de ore de muncă sunt lipsite de flexibilitate.
La nivel mondial, punctajul mediu privind libertatea economică se plasează la 60,3%, în creștere cu 2,6 puncte procentuale față de 1995, anul primei apariții a indicelui.
Progresele la nivel global sunt însă destul de lente, comentează autorii studiului.
Hong Kong și Singapore ocupă primele două poziții în clasament, pentru al paisprezecelea an consecutiv. Din Europa, țările care au intrat în top zece sunt Marea Britanie, Irlanda și Elveția. SUA se situează pe poziția a cincea.
