Români de clasă inferioară

Un tren din România, care circula și el cum putea de la Galați spre Bucale, a rămas înzăpezit în plin câmp, în brațele înghețate ale nămeților. Până aici, nimic nu sună nelalocul lui, într-un minister care s-a bucurat pe larg de incompetența lui Băsescu și-a pupilei sale Boagiu, căreia mereu îmi vine să-i zic Bulangiu. În România, degeaba plătești bilet de tren, dacă nu ai parte și de nițică aventură. Ieșit din comun este doar faptul că printre pasageri se găseau și fotbaliatorii de la echipa campioană, din Galați.
După vreo două zile de trai crunt, siberian, între blocurile de zăpadă, un elicopter al jandarmeriei s-a îndurat să-și miște curul și să aterizeze lângă tren. Repede-repede, să nu se prindă fraierii, elicopterul i-a încărcat doar pe fotbaliatorii gălățeni și într-o clipă dus a fost, bălăngănind din elice spre Capitală.
Restul călătorilor au rămas uitându-se cum elicopterul le flutură elicea transformată în tiflă. Singura speranță este că rugăciunile lor vor avea mai mult succes decât alea rostite de pasagerii de pe Titanic sau de pe vasul ăla italian, unde căpitanul se relaxa, descheiat la șliț, cu o profesionistă româno-basarabeană, tare bună de gură. Iaca așa se relaxează și președintele, în timp ce nava asta tricoloră se scufundă.
Pasagerii rămași să crape în gerul ceferist s-au revoltat, dar fără motiv. Mesajul transmis lor de autorități este foarte simplu și fără ocolișuri: sănătatea lor, securitatea lor, viața lor nu valorează nici cât o ceapă degerată, că tot degeră totul acum, pe nenorocirea asta de vreme. Țara are treburi mult mai importante, decât să piardă vremea îngrijindu-se de soarta unor pasageri care nu știu să dea în minge. În caz că nu supraviețuiesc, sunt liberi să crape. Dacă nu ești de la fotbalist în sus, tu nu contezi în țara asta pârlită, decât la plata impozitelor.
Trenul respectiv ne oferă o lecție mai cruntă decât gerul. Pentru totdeauna, soarta noastră, a oamenilor de rând, va rămâne una de clasă inferioară. Cine ne-a pus să ne naștem aici?