Reducerea nivelului de cianură în lacul de acumulare al exploatării miniere a Roșia Montană Gold Corporation (RMGC), solicitată de Guvern, ar costa compania „mai multe zeci de milioane de dolari”, a declarat, vicepreședintele pentru Mediu al RMGC, Horea Avram, într-un interviu pentru AFP.
Proiectul minier de la Roșia Montană, la care compania canadiană Gabriel Resources are o participație de peste 80%, se află în centrul unei controverse, notează AFP, inclusiv din cauză că intenționează să folosescă cianură în procesul de extragere a aurului. Statul român deține restul acțiunilor prin intermediul Minvest Deva.
Ministrul Mediului, Laszlo Borbely, a cerut în luna august reducerea nivelului de concentrare de cianură în lacul de acumulare a reziduurilor.
„Investitorul a propus o concentrație de cianuri de 5 ppm (5 miligrame pe litru – n.r.) Este la jumătate față de maximul admis, conform așa-numitului «best practices» la nivel european, care este de 10 ppm. Cu toate că este la jumătate, eu nu am fost de acord, așa că le-am cerut s-o scadă. O să vedem la ce variantă ajungem”, a afirmat atunci într-o conferință de presă Borbely.
Președintele Traian Băsescu a declarat la mijlocul lunii septembrie, în emisiunea „După 20 de ani” de la ProTV, că îi va invita pe investitorii de la exploatația auriferă să fie primii care beau apă din iazul de la Roșia Montană, pentru a demonstra că apa nu este poluată cu cianuri.
La începutul lunii septembrie, directorul tehnic al RMGC, Cecilia Szentesy, a declarat că nivelul concentrației de cianură ar putea fi redus la 3 miligrame pe litru.
„În urma cererii care a venit de la minister, am discutat cu experții noștri și am analizat posibilitatea de a vărsa în lacul de acumulare o concentrație maximă de 3 miligrame pe litru. Evident, aceasta va antrena costuri substanțiale. Vorbim de zeci de milioane de dolari”, a spus Horea Avram.
Gabriel Resources intenționeză să extragă 300 de tone de aur și 1.700 de tone de argint timp de 16 ani la Roșia Montană.
Proiectul este susținut de preșdintele Traian Băsescu, notează AFP, dar este contestat de unele asociații de protecție a mediului, în timp ce populația locală este divizată.
Ungaria se opune proiectului din cauza dezastrului din 2000 de la o mină de aur din Baia Mare, când 100.000 de metri cubi de apă amestecată cu cianură au ajuns în mai multe râuri și ulterior în Tisa, pe teritoriul Ungariei.
