Riscurile de naștere prematură

Medicii spun că încă nu au fost identificați toți factorii care provoacă nașterea prematură, dar unii dintre aceștia sunt cunoscuți: nașterile multiple, anomalii ale placentei, ruptura prematură a sacului amniotic, potrivit linternaute.com.
Iată mai jos care sunt cauzele și consecințele unei nașteri premature și cum pot fi acestea evitate:
Aproape o treime dintre cazurile de naștere prematură nu pot fi explicate. Totuși, anumiți factori obstetrici care pot provoca nașterea înainte de termen au fost identificați: nașterile multiple, anomalii ale placentei, ruptura prematură a sacului amniotic, malformațiile uterine, anomaliile colului uterin și întârzierea dezvoltării fătului.
Starea sănătății mamei influențează riscul de prematuritate, mai ales în cazul unor infecții genito-urinare, diabetului, complicațiilor renale, dizgravidiei (convulsii și hipertensiune arterială apărute în timpul sarcinii). Trebuie luată în considerare și vârsta mamei, mai ales dacă aceasta are sub 18 ani sau peste 35 de ani. Infecțiile fetale și malformațiile cromozomice pot juca și ele un rol în nașterea prematură a bebelușului.
Anumiți factori „excepționali” pot provoca naștere prematură, mai ales dacă este vorba de traumatisme (accidente rutiere) sau intervenții chirurgicale (apendicită).
Riscul de naștere prematură este o complicație caracterizată prin următoarele simptome care trebuie luate în considerare dacă apar înainte de luna a noua de sarcină: contracții frecvente (mai mult de zece pe zi) și dureroase, dureri continue sau intermitente în partea inferioară a abdomenului, sângerări vaginale, dureri lombare, umflături ale membrelor sau feței, dureri de cap, amețeli sau palpitații.
Dacă amenințarea este reală și serioasă, medicul va administra pacientei corticoide pentru a stimula dezvoltarea fătului și un tratament pentru încetarea contracțiilor. Sunt necesare odihna și repausul la pat, iar dacă riscul de naștere prematură este crescut se impune spitalizarea.
Riscurile pentru copil
Există patru categorii de bebeluși născuți prematur:
– cei născuți între a 35-a și a 37-a săptămână de sarcină, care sunt fragili, dar mai puțin expuși complicațiilor,
– cei născuți între a 32-a și a 35-a săptămână, care au nevoie de îngrijire specială neonatală,
– cei născuți înainte de a 28-a săptămână, care sunt transferați la secția de reanimare neonatală,
– cei născuți între a 23-a și a 24-a săptămână.
Bebelușul născut prematur este foarte fragil, nu are o greutate și o talie normală, are pielea fină, roșie, iar venele sale se văd foarte bine. Unghiile nu sunt dezvoltate normal, are puține fire de păr pe cap, plămânii, aparatul digestiv și sistemul imunitar nu sunt dezvoltate normal.
Există trei riscuri majore care pot apărea în primele zile de la naștere: problemele respiratorii, hemoragia intracraniană și infecțiile. La capătul primei săptămâni de viață riscurile scad, dar medicii trebuie să rămână vigilenți, iar condițiile de igienă trebuie menținute la nivel optim. Copilul trebuie să rămână în contact cu părinții cât se poate de mult pentru menținerea unui echilibru afectiv.
Un copil născut spre cea de-a 35-a săptămână de sarcină are 99% șanse de supraviețuire.
Chiar dacă prematuritatea este cauza a 50% dintre handicapurile pe termen lung (mai ales psihomotorii și de limbaj), numeroși bebeluși depășesc aceste complicații și progresează, ulterior, normal.
În cazul riscului de naștere prematură se evită consumul de alcool, tutun, droguri, stresul, sporturile violente, deplasările frecvente. Mama trebuie să adopte o alimentație sănătoasă și echilibrată, să se odihnească foarte mult și să respecte sfaturile medicului obstetrician.