Risc ridicat de avalanșe în munții din județul Suceava

Acumulările de zăpadă de pe creste și din jgheaburi, care au dus la formarea de cornișe, dar și fluctuațiile de temperatură din ultima perioadă sunt factori care favorizează declanșarea avalanșelor. Reprezentanții Serviciului Salvamont Suceava spun că riscul de avalanșe este ridicat, de gradul 3 spre 4 pe o scară în care 5 este cel mai ridicat risc.
„Conștientizarea riscului de avalanșă este un aspect foarte important în turele montane pe timp de iarnă. Indiferent că este schi de tură, freeride, alpinism sau drumeție, atâta timp cât este zăpadă, riscul există. Înclinația pantelor pe care se produc avalanșe este între 25 și 45 grade, dar trebuie avute în vedere și celelalte pante, întrucât ele pot fi «măturate» de avalanșe produse în partea superioară. Înainte de a pleca în tură trebuie planificat traseul, obținute informații despre starea acestuia, a zăpezii și prognoza meteorologică. Prezența unui lider experimentat în grup sau a unui ghid poate fi benefică”, a arătat Voicu Raia, șeful Serviciului Salvamont Suceava.
Ce reguli trebuie respectate la deplasarea în turele din sezonul hibernal
Acesta a explicat și ce anume trebuie să urmărească turiștii în timpul unor astfel de deplasări. Mai exact, trebuie observate în permanență starea zăpezii, depozitele de vânt, zgomotele ciudate produse de stratul de zăpadă, semne de avalanșe. Dacă situația o impune, un test de compresie sau de propagare este util, dar trebuie știut că acesta este valabil, în primul rând, în locul respectiv și nu în general, pe toate pantele și la toate înclinațiile. Aceste teste se fac de către persoane competente, pe panta interesată, de obicei cu o înclinație recomandată de 35-38 grade.
Recomandările salvamontiștilor sunt următoarele: să fie frecventate traseele recomandate de specialiști, deplasarea să se facă, pe cât posibil, pe teren convex și în grupuri mici. De asemenea, deplasarea trebuie să fie pe pante cu înclinație mică și prin zone unde panta este sub noi și prin zone cu insule de siguranță. O altă recomandare este aceea ca în zonele cu risc deplasarea să fie cu distanțe de minimum 10 metri între coechipieri.
De asemenea, reprezentanții Serviciului Salvamont Suceava recomandă să nu ne deplasăm când vizibilitatea este proastă, să nu ne deplasăm pe marginea cornișelor. Nerecomandate sunt deplasarea în grupuri mari sau aproape unul de celălalt, dar și traversarea pantelor înclinate. Nu sunt indicate, de asemenea, deplasarea pe la baza pantelor înclinate și supraîncărcarea pantelor.
Kitul de avalanșă te poate salva de la moarte
În cazul în care vreo persoană este surprinsă de avalanșă, salvamontiștii suceveni spun că foarte importantă, esențială chiar, este salvarea în cadrul grupului. Studiile arată că rata de supraviețuire este de 90% în doar primele 15-18 minute de la acoperirea totală a victimei.
Autosalvarea se face obligatoriu cu kitul de avalanșă din care fac parte sonda, lopata și transceiverul. Doar cu aceste trei piese timpul de salvare ar trebui să fie, la o persoană pregătită, de maximum 10 minute. Aceasta nu exclude alertarea precoce a echipelor de intervenție specializate.
Stratul de zăpadă ajunge și la 1,5 metri
Ca urmare a căderilor de zăpadă din ultima vreme, în toată zona montană a județului Suceava la altitudini de peste 1.200 m stratul de zăpadă este de circa 35 cm grosime. În zonele unde vântul a viscolit zăpada, de regulă la limitele dintre pădure și golul alpin, și pe jgheaburi grosimea stratului de zăpadă poate ajunge până la 1,50 metri.
Pentru turiștii care pleacă la drum, reprezentanții Serviciului Salvamont Suceava au venit și cu o serie de recomandări, respectiv:
– să țină cont de atenționările de vreme rea, respectiv cod galben/portocaliu (vânt, precipitații etc.) și să nu se hazardeze pe traseele montane care urmăresc crestele montane sau traseele dificile de acces în zona de creastă, pentru că, din cauza vizibilității scăzute, orientarea poate fi dificilă, iar marcajele turistice, exceptând stâlpii indicatori, sunt acoperite de zăpadă sau de crengile arborilor;
– să fie echipați corespunzător, astfel: ghete de iarnă, parazăpezi, jachetă de vânt, polar, rucsac, căciulă, ochelari, apă, mâncare etc.;
– să ia numerele de telefon ale serviciului salvamont și totodată să se intereseze dacă traseul ce urmează să fie abordat este deschis;
– în cazul în care se consideră că au anumite probleme sau au pierdut marcajul traseului, este indicat să telefoneze serviciului salvamont pentru informații sau pentru intervenții în timp optim, pentru a se evita situații neplăcute, uneori critice.
Ce trasee nu sunt recomandate în această perioadă
Ca urmare a condițiilor existente în zona de munte, salvamontiștii suceveni spun că mai multe trasee nu sunt recomandate a fi parcurse.
În masivul Călimani trebuie evitate următoarele rute:
– traseul marcat cu punct roșu, între șaua Negoiu și Poiana Izvoarele;
– traseul marcat cu punct albastru, între Gura Haitii și vf. Călimaniul Cerbului;
– traseul marcat cu cruce roșie – Poiana Izvoarelor – Coada Pietrosului – vf. Pietrosu.
În masivul Rarău nu se recomandă traseul marcat cu cruce albastră – circuit Pietrele Doamnei sau spre vf. Rarău (punct albastru), iar în masivul Giumalău trebuie evitate traseul marcat cu bulină albastră, între Colbu Zugreni și Cabana Giumalău, respectiv traseul marcat cu cruce roșie, între Polița Caprelor și Cabana Giumalău.
Accesul auto se face doar cu anvelope de iarnă și lanțuri antiderapante
În ceea ce privește accesul auto în zona de munte, salvamontiștii spun că autovehiculele trebuie să fie echipate cu anvelope de iarnă și cu lanțuri antiderapante. Momentan, tronsoanele de drum deschise sunt:
– Câmpulung Moldovenesc – Sihăstria Rarău, apoi pe jos cca. 1,5 h;
– Pojorâta – Rarău;
– Chiril – Mănăstirea Rarău, apoi pe jos cca. 1,5 h;
– pârâul Rusca – Cabana Giumalău – numai 3-4 km, apoi pe jos cca. 2½-3 h;
– în Călimani circa 3 km după Gura Haitii, până la barieră.
În caz de nevoie, turiștii sunt rugați să sune la 0745 313 052 și 0725 826 668 (0salvamont) pentru informații și recomandări privind zona montană, respectiv 112 pentru cazurile ce implică acțiunea comună a mai multor servicii de urgență.