Rîmbu le cere politicienilor să nu se mai folosească de spital pentru propagandă politică

Managerul Spitalului de Urgență „Sfântul Ioan cel Nou” din Suceava, Vasile Rîmbu, solicită politicienilor să nu mai folosească această instituție medicală județeană pentru propagandă politică și să n-o folosească în lupta politică. Rîmbu a declarat, ieri, că în ultima perioadă a constatat „nu cu prea multă plăcere” intervențiile publice ale unor politicieni, fără a se referi la o culoare politică anume, „care se revendică nejustificat și nemeritat” ca susținători ai pașilor pe care spitalul i-a făcut pentru a ajunge la situația actuală, „de a fi cu fruntea sus în comparațiile pe care unii le fac cu sistemul sanitar românesc, în ansamblul lui”. „Ne-am fi dorit să fim detașați de lupta politică, în condițiile în care realizările spitalului sunt finanțate din bani publici și adresate publicului care are nevoie de îngrijiri medicale. Crezul nostru este că suntem în slujba celor care plătesc impozite și taxe și pentru creșterea calității serviciilor medicale de care pot avea nevoie, la un moment dat. De aceea managementul spitalului în ultimii 10 ani a avut drept obiectiv principal investițiile în reparații capitale, reparații curente, dotări cu aparatură medicală și în angajarea de medici specialiști”, a arătat managerul spitalului.
El a subliniat că, în urma argumentării acestei strategii, eforturile unității medicale au fost susținute și de Ministerul Sănătății, Consiliul Județean Suceava, Consiliul Local și Primăria Suceava, însă asta s-a întâmplat „fără a se avea în vedere culoarea politică a conducătorilor acestora”. „Contribuția financiară a spitalului din fondul de dezvoltare, din venituri proprii și din bugetul de asigurări a fost dublă față de efortul financiar cumulat al Ministerului Sănătății, Consiliului Județean și Primăriei”, a detaliat Rîmbu.
Din 50 de milioane de euro investiți în spital, jumătate sunt din fondurile proprii ale acestuia
Astfel, din cei circa 50 de milioane de euro investiți în ultimii nouă ani la spital, 25 de milioane de euro provin din fondurile proprii, iar cu 25 de milioane de euro au contribuit CJ, Primăria Suceava și ministerul, la un loc. De exemplu, finanțarea reparațiilor curente ale tuturor secțiilor a fost asigurată în proporție de 75% de spital, 22% de Consiliul Județean și Consiliul Local Suceava și 1% de Ministerul Sănătății. Pentru achiziția de aparatură medicală, peste 60% a plătit spitalul, 20% CJ și CL și 20% Ministerul Sănătății.
„Revendicatul și disputatul RMN a ajuns la spitalul nostru printr-un proiect finanțat de Banca Mondială, inițiat în timpul ministrului Bănicioiu, reluat și finalizat de ministrul Bodog. N-a fost nevoie de intervenții sau interpelări făcute de careva dintre politicieni către ministrul Sănătății. Secția UPU-SMURD s-a realizat la inițiativa conducerii spitalului și a beneficiat de finanțare din trei principale surse: spital, Ministerul Sănătății și Consiliul Județean. Întreaga dotare de la UPU, în valoare de 4 milioane de lei, a fost realizată din fondurile spitalului”, a precizat Vasile Rîmbu.
Managerul instituției spitalicești a spus că cei mai rodnici ani în privința aportului investițional al Consiliului Județean, cu o pondere de 45% din totalul ultimilor nouă ani, au fost 2017 și 2018. În această perioadă au fost finanțate înființarea secției Îngrijiri Paliative, achiziția sistemului ultraperformant de neuronavigație la Neurochirurgie, dotarea Centrului de excelență în epilepsia pediatrică, amenajarea spațiului funcțional și tehnic pentru RMN, achiziția mamografului cu tomosinteză și a unui nou osteodensitometru. În 2018, construcția etajului VII pentru extinderea Cardiologiei a fost finanțată integral de CJ, „nu cum greșit s-a «clarificat», că de către Ministerul Sănătății”, iar amenajarea etajului VI la Cardiologie a fost finanțată integral de spital, fără a se solicita fonduri guvernamentale.
Rîmbu: „Vrem ca spitalul să nu devină subiect de dispută politică”
De asemenea, cea mai mare investiție făcută în spital din 1966 până în prezent, construcția unui nou corp de clădire cu șase niveluri pentru ambulatoriul integrat, o investiție de peste 13 milioane de lei (fără dotări), este finanțată integral de Consiliul Județean. Angiograful pentru viitorul compartiment de cardiologie intervențională a fost inițial finanțat de CJ, iar ulterior, prin demersul comun al spitalului și Consiliului Județean la Ministerul Sănătății, finanțarea a fost preluată de acesta din urmă. „Scopul nostru este să îmbunătățim standardul spitalului, să creștem performanța serviciilor medicale, fără să avem în vedere cine și cu ce contribuie la acest deziderat. De aceea vrem ca spitalul să nu devină subiect de dispută politică, să facem eforturi comune pentru dezideratul menționat, fără a mai face trimiteri cui i se datorează. Indiferent de unde vin finanțările, toți sunt bani publici. Nimeni, absolut nimeni nu a adus bani de acasă la spital”, a afirmat Vasile Rîmbu.
El a mai spus că este curios dacă vreunul dintre oamenii politici care își revendică meritul dezvoltării spitalului a parcurs vreodată traseul unei investiții, de la întocmirea notei de fundamentare, elaborarea studiului de fezabilitate, proiectare, până la execuție și, mai ales, punerea în funcțiune a obiectivelor de care se leagă „numai în scopuri de propagandă politică”.