Fostul ministru al Tineretului, Monica Iacob Ridzi, a susținut, luni, în fața plenului Camerei Deputaților, că raportul Comisiei parlamentare de anchetă a fost întocmit pe baza unei cercetări nule de drept și pe baza unor investigații profund neconstitutionale și nelegale, creând un paralelism.
Astfel, Monica Iacob Ridzi a reclamat faptul că s-au solicitat Găzii Financiare, de către Comisia parlamentară, o serie de documente, în contextul în care, în același timp, aceleași acte – procesele verbale de constatare și înscrisurile rezultate în urma verificărilor -, constituiau mijloace de probă în dosarul penal 147/P/2009 al Directiei Naționale Anticorupție (DNA).
În plus, a afirmat Ridzi, audierea în cadrul Comisiei a persoanelor care, în același timp, erau martori în procedura derulată la nivelul Parchetului, reprezintă o „încălcare grosolană a principiilor procesual penale în materie, precum și o ingerință nepermisă în ancheta penală”.
În ceea ce privește respectarea dispozițiilor de procedură parlamentară și având în vedere sesizarea sa privind încălcarea de către unii membrii ai Comisiei parlamentare de anchetă a dispozițiilor din Regulamentul Camerei Deputatilor, lucrurile sunt, în opinia lui Ridzi, foarte clare. „Astfel, conform articolului 74, alineatul 1, din Regulamentul Camerei Deputatilor: «Anchetele parlamentare nu pot avea ca obiect investigarea unor fapte sau activități care fac obiectul unor anchete judiciare sau care se află pe rolul unor instanțe de judecată»”, a spus Ridzi, indicând alineatul alin 2, teza 1, care stipulează că o anchetă parlamentară încetează de drept în momentul deschiderii unor proceduri judiciare privitoare la faptele sau activitățile care constituie obiectul ei.
Mai mult, Ridzi a invocat și articolul 8, alineatul 1, din Regulamentul de organizare și funcționare a Comisiei parlamentare, potrivit căruia anchetele parlamentare nu pot avea obiect investigarea unor fapte sau activități care fac obiectul unor anchete judiciare sau care se află pe rolul unor instanțe de judecată.
„În lumina acestor dispoziții din Regulament, este evident că, independent de imprejurarea că Plenul Camerei a dispus înființarea Comisiei de anchetă, era obligația președintelui acesteia de a veghea ca activitatea comisiei să se desfășoare fără încălcări de Regulament. Or, din momentul în care s-a aflat despre existența unui paralelism între activitatea Comisiei și cea a procurorilor DNA, era de obligația președintelui Comisiei să dispună încetarea imediată a anchetei”, a arătat Ridzi, adăugând că, în repetate rânduri, parlamentarii PDL au atras atenția asupra existenței acestui paralelism.
Mai mult, a spus fostul ministrul, personal a pus la dispoziția Comisiei acte din care reieșea existența unui dosar în lucru la DNA și a cerut „oprirea cadrului abuziv de desfășurare a controlului parlamentar”.
„Pe acest fond, apreciez ca Raportul Comisiei parlamentare de anchetă a fost întocmit pe baza unei cercetări nule de drept și pe baza unor investigații care, în mod nepermis și profund neconstituțional și nelegal, au creat un paralelism cu ancheta desfășurată de structurile abilitate ale statului. Un exemplu nepermis al paralelismului de acțiune între Comisia de anchetă și activitatea procurorilor este dat și de corespondența purtată cu Garda Financiară”, a susținut, în plenul Camerei Deputaților, fostul ministru Iacob Ridzi.
Acest dosar se referă la acțiunea desfășurată de Ministerul Tineretului și Sportului în 2 mai 2009, de Ziua Tineretului.
„V-am cerut atunci să luați această decizie din respect pentru instituțiile judiciare ale statului și din respect pentru principiul fundamental al statului de drept – acela al separației puterilor. Apreciam și atunci, și consider și astăzi, că activitatea justiției nu trebuie îngrădită în niciun mod, nici prin excepții procedurale nefondate, nici prin interpretări nelegale ale legii, nici prin comisii parlamentare paralele și nici prin trasarea unor linii directoare procurorilor sau judecătorilor”, a afirmat Ridzi, subliniind că pentru acțiunea ministerială din 2 mai 2009, doar procurorii sunt aceia care trebuie să stabilească situația de fapt.
„Doar ei (procurorii-n.r.) vor face încadrări juridice și doar ei vor dispune trimiterea în judecată sau scoaterea de sub urmărire penală în cauză. Și cât de temeinic sau de superficial o vor face, va fi doar atributul judecătorilor să aprecieze. Nu al altor foruri, comisii sau oameni politici”, a conchis Ridzi.
Comisia juridică a Camerei Deputaților a avizat, în 29 septembrie, procedura de începere a urmăririi penale pentru delapidare în cazul fostului ministru al Tineretului și Sportului, Monica Iacob Ridzi, însă a avizat negativ cercetarea acesteia pentru abuz în serviciu – faptă pe care o anchetează Direcția Națională Anticorupție (DNA), în urma sesizării PNL.
Raportul favorabil al Comisiei Juridice a fost adoptat cu 13 voturi „pentru” de la deputații PNL, PSD și UDMR, și nouă voturi „împotrivă” aparținând deputaților PDL.
Juriștii au decis astfel, să propună plenului Camerei Deputaților „cererea de începere a urmăririi penale pentru faptele de delapidare care fac obiectul raportului Comisiei de anchetă”.
Deputatul PDL Monica Iacob Ridzi a cerut, luni, deputaților să voteze împotriva raportului Comisiei juridice, care solicită începerea urmăririi penale pentru fapte de delapidare, parlamentarii urmând a vota secret cu bile în ședința de marți a Camerei.
În 28 iulie, Parlamentul a aprobat cererea procurorilor anticorupție de începerea urmăririi penale față de fostul ministru al Tineretului, Monica Iacob Ridzi.
Procurorii anticorupție explicau în referatul pe care l-au transmis Parlamentului că fostul ministru Monica Iacob Ridzi ar fi cunoscut pe deplin neregulile pe care le-ar fi făcut consiliera sa, Ioana Vârsta, în legătură cu atribuirea unor societăți a trei contracte privind organizarea evenimentului din 2 mai 2009, de la Costinești. Procurorii au constatat că Ioana Vârsta, consiliera Monicăi Iacob Ridzi, ar fi cerut să se facă trei variante cu activități și valori estimate pentru evenimentul din 2 mai, respectiv de 300.000 de euro, 400.00 de euro și de 500.000 de euro.
„Din probele administrate în dosarul 147/P/2009 al Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a corupției, rezultă date și indicii temeinice cuprivire la săvârșirea, în anul 2009, de către Monica Maria Iacob Ridzi, deputat în Parlamentul României și fost ministru al Tineretului și Sportului a infracțiunilor de abuz în serviciu contra intereselor publice dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial; fals intelectual în legătură cu fapte de corupție; instigare la infracțiunea de acces fără drept la un sistem informatic săvârșită prin încălcarea măsurilor de securitate și instigare la infracțiunea de ștergere de date informatice fără drept”, au stabilit procurorii.
