Fostul ministru Monica Iacob-Ridzi a declarat, vineri, la instanța supremă, că ea nu a semnat ordonanțările pentru evenimentele din 2 Mai, dar totuși banii au plecat din Ministerul Tineretului și Sportului, precizând că în acest caz în mod categoric ea nu poate fi trasă la răspundere.
Judecătorii instanței supreme au continuat, vineri, dezbaterile în procesul în care fostul ministru al Tineretului și Sportului Monica Iacob-Ridzi și alte 11 persoane au fost trimiși în judecată pentru fapte de corupție.
Monica Iacob-Ridzi a fost audiată de judecătorii instanței supreme, ea arătând modul în care a structurat la acea vreme ministerul pe care îl conducea. Fostul ministru a spus că a încercat pe cât posibil crearea unui sistem piramidal, precizând că în acest fel a dorit ca mai multe persoane cu funcții de conducere să preia o parte din atribuțiile sale, în contextul în care ea a efectuat numeroase deplasări în țară și în străinătate în interes de promovare a ministerului.
Fostul ministru a admis faptul că în final chestiunile importante legate de partea de buget și finanțări erau supervizate și semnate de ea, în calitate de ministru, precizând în acest context că ordonanțările vizate de procurorii anticorupție și pentru care ea a fost deferită justiției nu au semnătura ei.
Monica Iacob-Ridzi a precizat în fața judecătorilor că acele ordonanțări de plată se regăsesc în volumele de urmărire penală ale procurorilor. Ea a arătat că, potrivit regulamentelor de organizare și a legii în vigoare, fără semnătura ministrului pe aceste ordonanțări de plată, banii nu puteau pleca propriu-zis din conturile MTS în contul altor entități terțe contractante.
În acest context, fostul ministru a arătat că totuși banii au plecat, deși pe ordonanțări nu exista semnătura ei, astfel că nu-și poate explica modul în care diferența de bani dintre sumele de 304.000 lei și 245.000 de lei a fost înaintată terților.
Ea le-a indicat judecătorilor să întrebe reprezentanții altor departamente de specialitate din cadrul ministrului în legătură cu această situație.
Ridzi a mai arătat instanței că nu ea a fost inițiatoarea ideii de externalizare a contractelor privind spectacolele organizate cu ocazia zilei de 2 Mai, ci că această idee i-a fost sugerată de reprezentanții compartimentelor de specialitate și de consiliera sa Ioana Elena Vîrsta.
După ce Ridzi a făcut aceste declarații, pentru că judecătorii aveau un alt dosar cu începere de la ora 13.00, au hotărât ca fostul ministru al Tineretului și Sportului să-și continue declarația în 28 iunie.
Fostul ministru al Tineretului și Sportului Monica Iacob-Ridzi și alte 11 persoane au fost trimiși în judecată în acest dosar în 3 mai 2011.
Monica Maria Iacob Ridzi, deputat și fost ministru al Tineretului și Sportului în perioada decembrie 2008 – iulie 2009, este acuzată de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată dacă funcționarul public a obținut pentru altul un avantaj patrimonial, fals intelectual în legătură cu fapte de corupție în formă continuată, participație improprie la infracțiunea de acces fără drept la un sistem informatic, săvârșită prin încălcarea măsurilor de securitate, participație improprie la infracțiunea de a modifica, șterge sau deteriora date informatice, fără drept.
Alături de Ridzi este judecată și Ioana Elena Vârsta, fostul său consilier personal din perioada aprilie – mai 2009, administrator al SC Red Apple Communication SRL, pentru complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată dacă funcționarul public a obținut pentru altul un avantaj patrimonial, complicitate la fals intelectual în legătură cu fapte de corupție în formă continuată, fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată, participație improprie la fals intelectual la legea contabilității în legătură cu fapte de corupție în formă continuată, uz de fals în legătură cu fapte de corupție.
În același dosar au mai fost trimiși în judecată Paul Diaconu, director general al Direcției Generale Economice și Resurse Umane a MTS (martie – septembrie 2009), Marius Mihail Mărcuță, consilier în cadrul Direcției Investiții, Achiziții Publice și Servicii Interne (decembrie 2008 – mai 2009), Florin Cătălin Mircea, consilier I A în cadrul Direcției Buget Contabilitate (decembrie 2008 – ianuarie 2010), Octavian Petru Dragomir, director al Direcției Buget Contabilitate (decembrie 2008 – ianuarie 2010), Claudia Radu, director general al Direcției Generale Programe, Proiecte și Centre pentru Tineret (21 aprilie 2009 – ianuarie 2010), Dan Petre Toia, director al Direcției Investiții, Achiziții Publice și Servicii Interne (16 martie 2009- 5 mai 2009), Daniela Popa, consilier în cadrul Direcției de Investiții, Achiziții Publice și Servicii Interne (decembrie 2008 – ianuarie 2010), Bogdan Petre Iacobescu, asociat și administrator la SC Artisan Consulting SRL și SC Compania de Publicitate Mark SRL, George Răzvan Nica Udangiu, asociat și administrator la SC Artisan Consulting SRL și SC Compania de Publicitate Mark SRL, și Cristian Marius Negrea, asociat și administrator la SC Compania de Publicitate Mark SRL.
Potrivit DNA, în perioada 17 martie – 22 mai 2009, Monica Iacob-Ridzi , în calitate de ordonator principal de credite, ar fi hotărât ca, sub pretextul realizării unor manifestări de amploare la nivel național dedicate Zilei Naționale a Tineretului și externalizării serviciilor de organizare aferente, să atribuie ilegal unor firme private contracte de prestări servicii având acest obiect.
În acest scop a fost alocată firmelor Artisan Consulting SRL și Compania de Publicitate Mark SRL suma de aproximativ 3.120.000 lei, o valoare mult mai mare decât cea solicitată și aprobată prin buget pentru acest eveniment. Fostul ministru al Tineretului și Sportului a hotărât, de asemenea, în mod unilateral, ca evenimentele să fie organizate în locații din București, Costinești și 39 reședințe de județ, în care cunoștea că structurile proprii ale ministerului ori alte entități publice sau private vor desfășura manifestări de acest gen, potrivit procurorilor.
De asemenea, procurorii o acuză pe Ridzi că, ulterior declanșării cercetărilor, în 13 iulie 2009, fostul ministru, cu ajutorul lui Marius Mihail Mărcuță, ar fi intervenit să fie șterse din calculatoarele MTS aparținând unora dintre coinculpați date informatice și fișiere relevante cu privire la organizarea Zilei Tineretului, atât din agendele de poștă electronică, cât și din memoria calculatoarelor, pentru a împiedica aflarea adevărului.
Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului s-a constituit parte civilă cu suma de 2.736.933,28 lei (640.000 de euro), precizând că își rezervă dreptul de a o modifica în funcție de prejudiciul final stabilit pe baza întregului material probator din dosar.
