Curtea de Apel Suceava a prezentat concluziile care au stat la baza ridicării restricțiilor judiciare impuse prefectului Florin Sinescu și primarului din Brodina, Vasile Viorel Melen.
„Nu se poate reține că prin lăsarea inculpaților Sinescu Florin și Melen Vasile Viorel în libertate la prezentul moment, o întreagă comunitate din care aceștia fac parte ar fi în vreun fel periclitată. În cauză au fost administrate o serie de probe în sprijinul acuzării, incluzând aici cea cu înregistrări telefonice, precum și cea cu efectuarea unor percheziții la domiciliu și la locul de muncă, de unde au putut fi ridicate eventuale înscrisuri ori instrumente tehnice de comunicare în legătură cu cauza. Prin prisma naturii și specificului acestor mijloace de dovadă, inculpații nu ar mai avea, în mod obiectiv, posibilitatea de a schimba conținutul lor”, este o parte din justificarea Curții de Apel Suceava.
Față de magistratul Diana Cristina Puha, de la Tribunalul Suceava, care a considerat că se impune măsura controlului judiciar, judecătorul Veta Nechifor, de la Curtea de Apel Suceava, a considerat că nu este necesară nici un fel de măsură restrictivă.
„Nu există elemente identificabile sub aspect probator că inculpații Sinescu Florin și Melen Vasile Viorel ar intenționa să se sustragă procedurilor sau să săvârșească alte asemenea fapte. În plus, aceștia au fost cooperanți cu autoritățile, au consimțit să dea declarații, oferind explicații raportat la învinuirile aduse. În circumstanțele date, curtea apreciază că nici măsura controlului judiciar dispusă de tribunal nu-și găsește utilitatea, chiar numai unul dintre aceste criterii analizate apărând ca suficient pentru a se concluziona că, față de particularitățile cazului, dispunerea oricărei măsuri preventive apare ca arbitrară”, este concluzia finală a motivării.
Trebuie spus că în mai multe pasaje ale motivării, judecătorul de la Curtea de Apel Suceava a măturat pur și simplu pe jos cu colega de la instanța inferioară.
Florin Sinescu a primit o amendă de 2.000 de lei și nu mai putea primi altă sancțiune în cazul primarului de la Udești
Practic, judecătorul Veta Nechifor a desființat aproape toate motivele expuse de Diana Cristina Puha în ceea ce privește infracțiunile pentru care s-au identificat probe la acest moment. Prima infracțiune de abuz în serviciu reținută în sarcina prefectului Florin Sinescu referitoare la încetarea funcției de primar al comunei Udești deținută de Săvel Botezatu este combătută în felul următor: „Inculpatul Sinescu Florin a fost sancționat cu amendă contravențională în sumă de 2.000 lei, în temeiul articolului 29 aliniat (3) din Legea nr. 176/2010, respectiv, pentru motivul că nu a emis ordinul în cauză. Acest proces – verbal a fost contestat în instanță, prin sentința civilă nr. 5392/14.11.2014 a Judecătoriei Suceava, sentință care nu este încă definitivă, constatându-se prescripția răspunderii contravenționale. Ori, față de existența unei sancțiuni contravenționale, fie ea și prescrisă, în sarcina inculpatului nu mai poate fi reținută, în același timp, și infracțiunea de abuz în serviciu, altfel s-ar încălca prevederile articolului 4 din Protocolul nr. 7 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, dispoziții prin care a asimilat sintagmei de «hotărâre penală definitivă», și o serie de acte care nu sunt emise de instanțe penale, ci de alte autorități, cum ar fi, spre exemplu, cele administrative”.
Intervenția prefectului de Suceava pentru deblocarea conturilor Primăriei Brodina, „un demers licit”
A doua acuzație care nu stă în picioare în opinia judecătoarei de la Curtea de Apel Suceava este cea de abuz în serviciu, constând în aceea că, la solicitarea expresă a primarului Vasile Melen, prefectul Florin Sinescu ar fi intervenit pe lângă funcționari ai Administrației Județene a Finanțelor Publice Suceava și pe lângă administratorul SC Test Prima SRL Suceava pentru a găsi o soluție de deblocarea conturilor Primăriei Brodina. Solicitarea venise după ce Primăria Brodina a pierdut în instanță un proces privind plata unei sume de 460.000 de lei rezultată din construirea a nouă case pentru familiile sinistrate ca urmare a calamităților ce au avut loc în anul 2008.
„Curtea constată că nici în acest caz nu sunt date indicii și elemente suficiente din care să rezulte presupunerea rezonabilă că inculpatul ar fi comis această infracțiune. Din probele administrate în cauză până la acest moment, a rezultat că acțiunile întreprinse de inculpat la Administrația Județeană a Finanțelor Publice Suceava se circumscriu unei conduite profesionale normale funcției deținute de acesta, raportat la cadrul legislativ și la metodologia concretă urmată de funcționarii din administrația publică potrivit uzanțelor ce guvernează această activitate. De asemenea, nu a rezultat că inculpatul s-ar fi implicat în modul de soluționare a vreunei cereri adresate de inculpatul Melen Vasile, după cum nu a rezultat nici existența vreunei pagube sau vătămarea vreunui drept ori interes legitim cauzate Primăriei Brodina sau Administrației Județene a Finanțelor Publice Suceava”, se arată în motivarea Curții de Apel Suceava.
Judecătorul a mai considerat că renunțarea la penalitățile de întârziere de către cei de la Test Prima nu s-a făcut la sugestia sau presiunile prefectului de Suceava, ci ca urmare a înțelegerii celor două părți.
„Nu poate fi primit nici argumentul DNA-ului, potrivit căruia demersurile făcute de cei doi inculpați în deblocarea conturilor Primăriei Brodina ar fi abuzive, întrucât trebuiau să aștepte «cursul firesc și legal al procedurii de executare silită», ci dimpotrivă, prin demersurile acestora, care se înscriu în sfera licitului, a fost evitată o situație care ar fi putut avea repercusiuni grave asupra bunului mers al activității primăriei. Dacă s-ar fi întâmplat invers, posibil ca și atunci să fie acuzați de un abuz în serviciu, prin omisiune de această dată, constând în manifestarea unei pasivități în soluționarea problemelor primăriei”, a mai arătat judecătorul Veta Nechifor.
Prefectul a discutat în calitate de ginere retrocedarea unui teren pentru socrii săi
În opinia judecătorului de la Curtea de Apel Suceava, în sarcina prefectului Florin Sinescu nu poate fi reținută nici acuzația că a intervenit pe lângă funcționari din cadrul Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară pentru a-și ajuta socrii să obțină o suprafață de teren de 26.103 mp.
„Din actele și lucrările dosarului, a rezultat, lucru de altfel confirmat și de DNA, că la acest moment nu s-a eliberat titlul de proprietate pe numele socrilor inculpatului, așa încât nu se poate vorbi de existența infracțiunii de abuz în serviciu, neputându-se reține întrunirea cumulativă a elementelor constitutive ale infracțiunii de abuz în serviciu, și anume, sub aspectul laturii obiective. Pe de altă parte, chiar dacă titlul de proprietate ar fi fost emis, este de observat că solicitările inculpatului de a fi întocmită documentația tehnică precum și de eliberare a unor extrase de carte funciară, pe lângă faptul că sunt solicitări legale, nu au fost făcute în virtutea funcției de prefect a acestuia, ci în calitate de ginere al persoanelor în favoarea cărora s-ar fi eliberat titlul de proprietate”, este menționat în motivare.
Intervenția prefectului pentru înapoierea permisului de conducere al unui prieten a depășit limita legalului
Ultima infracțiune reținută de Tribunalul Suceava și respinsă de Curtea de Apel Suceava se referă la uzurparea funcției, prin aceea că prefectul a intervenit pe lângă șeful Serviciului Rutier Suceava pentru a ajuta un prieten să-și recupereze permisul de conducere, reținut la data de 27 decembrie 2014 de polițiști din cadrul Serviciului Rutier Iași deoarece circula cu autoturismul cu viteza de 106 km/h, printr-o localitate unde limita de viteză era de 50 km/h.
„Curtea apreciază că în cauză, fapta inculpatului, de a interveni pe lângă șeful Serviciului Rutier Suceava, nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de uzurparea funcției, așa cum susține DNA, întrucât intervenția inculpatului nu poate avea înțelesul de «îndeplinire a unui act» ce nu intră în atribuțiile sale, în sensul art. 300 Cod penal, ci are înțelesul de «îndeplinire a unui fapt». Prin urmare, dând o interpretare corectă a definiției infracțiunii de uzurparea funcției, conform dispozițiilor art. 300 Cod penal, fapta inculpatului nu întrunește elementele constitutive ale acestei infracțiuni, ci a infracțiunii de instigare la abuz în serviciu”, se arată în motivare.
Judecătorul spune că, într-adevăr, permisul de conducere a fost eliberat mai repede decât prevede legea și în afara orelor de program, „ceea ce nu s-ar fi întâmplat fără intervenția inculpatului Sinescu Florin”.
În acest caz, magistratul Veta Nechifor este de părere că prefectul de Suceava a greșit.
„Nu poate fi reținută nici apărarea că, prin fapta sa, inculpatul nu ar fi cauzat vreo vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau juridice, în realitate această vătămare cauzându-i-se statului care, prin normele juridice instituite în materie, a înțeles să protejeze relațiile sociale referitoare la siguranța circulației pe drumurile publice, dispoziții legale ce au fost încălcate, în manierea expusă mai sus”.
Unde ar fi greșit colega de la Tribunalul Suceava
În motivarea oferită de judecătorul de drepturi și libertăți de la Curtea de Apel Suceava se arată că nu pot fi acceptate toate punctele de vedere ale judecătorului de drepturi și libertăți de la Tribunalul Suceava.
„Curtea apreciază că argumentele aduse de judecătorul de drepturi și libertăți al Tribunalului Suceava sunt în parte desuete, ele nemaicorespunzând exigențelor actualelor prevederi ale Codului de Procedură Penală în materia măsurilor preventive, măsuri care, în faza de urmărire penală, se iau de către judecătorul de drepturi și libertăți (instituție nouă în dreptul procesual penal român), judecător incompatibilizat de lege în soluționarea pe fond a cauzei”, a arătat magistratul Veta Nechifor.
În plus, același judecător consideră că hotărârile date de judecătorul de drepturi și libertăți nu au valoare de lucru judecat și nu pot influența mersul ulterior al procesului penal.
„Prin urmare, curtea apreciază că este nefiresc ca judecătorul de drepturi și libertăți să nu-și poată pune problema dacă încadrarea juridică dată faptelor de către parchet prin referatul cu propunere de arestare preventivă este una corectă, chiar în condițiile unui probatoriu parțial, întrucât ar face imposibilă, spre exemplu, analiza existenței elementelor constitutive ale infracțiunii, a unei eventuale incidențe a unei cauze care înlătură răspunderea penală, cum ar fi prescripția, împăcarea, sau a îndeplinirii condiției prevăzută la art. 223 alin.(2) Cod procedură penală, pedeapsa prevăzută de lege să fie de 5 ani închisoare sau mai mare)”, a mai menționat judecătorul de drepturi și libertăți de la Curtea de Apel Suceava.
Magistratul îi impută colegului de la Tribunalul Suceava că a luat drept „tabu” acuzațiile formulate de DNA, iar din acest motiv „a preluat în mod eronat denumirea marginală a infracțiunii de «abuz în serviciu », prev. la art. 297 Cod penal, ca infracțiune de «abuz în serviciu contra intereselor publice», denumire prevăzută la art. 248 din Codul penal de la 1968 și care nu se mai regăsește în actualul Cod penal”.
Iar lista situațiilor când judecătorul de drepturi și libertăți de la Tribunalul Suceava nu se oprește aici.
„Curtea constată că judecătorul de drepturi și libertăți se contrazice în argumente atunci când susține că nu poate antama fondul cauzei, întrucât chiar el a făcut o analiză destul de amănunțită în cazul celor trei infracțiuni reținute în sarcina inculpatului Sinescu Florin, infracțiuni pe care le-a înlăturat, apreciind în mod temeinic că ele nu există”, a mai arătat magistratul de la Curtea de Apel Suceava.
Acuzațiile aduse primarului din Brodina
În ceea ce-l privește pe primarul Vasile Melen, judecătorul a reținut că există suspiciunea rezonabilă pentru comiterea unei singure fapte, cea de conflict de interese, și anume aceea că el deține atât funcția de primar al comunei Brodina, cât și cea de administrator de fapt la SC Forest Brod SRL.
Celelalte două acuzații aduse lui Vasile Melen, abuz în serviciu și complicitate la abuz în serviciu, au fost desființate la momentul actual, acestea fiind și motivele pentru care nu s-a mai luat nici o măsură restrictivă în ceea ce-l privește.
