Statele membre ale UE au decis, miercuri, la Bruxelles ca rapoartele tehnice de evaluare a candidaturilor română și bulgară pentru Spațiul Schengen să fie desecretizate și trimise Parlamentului European, relatează RFI.
Potrivit RFI, cu o majoritate simplă de voturi, statele membre ale UE au decis miercuri ca rapoartele de evaluare să fie desecretizate.
Acestea vor ajunge în zilele următoare la Parlamentul European, de unde o cerere în acest sens a plecat încă din 16 decembrie 2010 și a fost mai întâi respinsă.
Desecretizarea rapoartelor constituie o premieră comunitară. Aceste rapoarte au fost întotdeauna secrete, dar Parlamentul European spune că în 2007, când opt state est-europene au aderat la Spațiul Schengen, ei au primit mai multe informații decât acum, relatează RFI.
În prezent, statele membre, pretextând sensibilitatea informației conținute în rapoartele de evaluare despre gradul de pregătire a României și Bulgariei au oferit acces restrâns la aceste rapoarte numai anumitor parlamentari europeni.
Aleșii au contestat însă decizia, spunând că fără un acces complet la întreaga informație, ei nu-și pot da avizul consultativ cerut pentru aderarea României și Bulgariei la Spațiul Schengen. Deputații europeni au dat statelor membre un termen până la care această desecretizare să fie făcută, și anume data de 2 mai.
Termenul va fi respectat și astfel procesul instituțional de aderare a celor două țări la Spațiul Schengen poate fi complet. Rămân însă în continuare obstacolele tehnice ale acestei aderări și mai ales obstacolele politice. Bulgaria nu și-a îndeplinit toate obligațiile privind frontierele terestre, iar Franța, Germania și alte țări pun probleme politice acestei aderări, comentează RFI.
Președintele Traian Băsescu a declarat, vineri, la Bruxelles, că trimiterea la PE a documentului solicitat Consiliului de către europaralamentari privind aderarea României și Bulgariei la Schengen nu este permisă. Băsescu a declarat, după reuniunea Consiliului European, că raportul respectiv are caracter secret, iar reglementările actuale nu permit trimiterea unui astfel de act la Parlamentul European, deși europarlamentarii ar avea acces la document.
„Rapoartele pe Schengen, cele șapte rapoarte sunt secrete. În mod deosebit ultimul, cel care vizează SIS-ul, SIS/SIRENE, Sistemul informatic de transmiterea a datelor, este un document secret pentru că implică și alte state, nu numai România, dar și numai din punct de vedere al României este un document secret, clasificat la nivelul Comisiei. Parlamentul a solicitat să primească rapoartele, iar conform reglementărilor Comisiei – deci am rugămintea, mai bine să râdem, dar vreau să vă povestesc doar, că nu este o știre de interes, dar asta este realitatea – reglementările actuale nu permit trimiterea acestui raport la Parlamentul European. Săptămâna viitoare se organizează un CAGRE pentru a se găsi o soluție”, a explicat șeful statului, potrivit unui comunicat al Președinției.
El a mai apreciat că, dincolo de „lucruri mai mult sau mai puțin îndreptățite ale poziției unor state”, există o problemă de funcționare a instituțiilor, motiv pentru care rapoartele României nu au putut fi trimise la Parlamentul European.
El a adăugat că Parlamentul European a dat Consiliului European termen până la data de 2 mai să găsească o formulă ca parlamentarii să aibă acces la document.
„Ei ar avea acces la document, dacă ar veni să îl studieze la sediul Consiliului, iar parlamentarii spun – nu, ni le trimiteți aici. Dar nu este o situație numai pentru acest document. În general problema documentelor secrete la Parlament încă nu a fost reglementată în acord cu importanța pe care a dobândit-o Parlamentul prin Tratatul de la Lisabona. Până acum, Parlamentul avea mult mai puține atribuțiuni. Dar multe din reglementări nu mai sunt în acord cu noile atribuțiuni ale Parlamentului. Sigur, în mod logic și politic, nu poți să ceri unui parlament să dea un vot pe o sinteză, li se propusese să le trimitem o sinteză. Nu, parlamentarii vor să vadă raportul. Deci este o chestiune care se va rezolva”, a conchis șeful statului.
În 24 februarie, miniștrii de Interne ai UE ar fi trebuit să ia o decizie, dar miercuri, ambasadorii comunitari au decis că la acea reuniune președintia ungară nu va face decât o simplă informare despre stadiul în care se găsesc lucrurile.
