România avea mai puțin de 15 tone de aur în rezerva Băncii Naționale (BNR) la sfârșitul secolului al XIX-lea, imediat după înființarea instituției, și a atins recordul istoric în 1940, când deținea aproape 140 de tone din metalul prețios, ocupând locul al 12-lea în lume.
BNR avea în 1940 mai mult aur în rezervă decât băncile centrale din Italia, Australia, Grecia, Brazilia sau Norvegia, și ușor mai puțin decât Japonia, reiese din datele World Gold Council.
De la înființarea Băncii Naționale a României, în 1880, rezervele de aur au fluctuat în funcție de evenimente istorice – războaie și decizii politice -, dar și de ciclurile de creștere economică.
Astfel, România avea în anul 1900, la începutul secolului XX, 10,5 tone de aur. Rezerva s-a dublat în următorii cinci ani și a ajuns la 22,5 tone în 1905, pentru ca apoi să urce constant până în 1940, când a atins maximul de 139,88 tone.
Un important punct de inflexiune în această direcție este perioada 1915-1920, când România a predat Rusiei tezaurul. Astfel, BNR avea mai puțin de 2 tone de aur în 1920, însă rezerva a revenit în următorii cinci ani pentru a ajunge la aproape 73 de tone în 1925, de la 64,1 tone în 1915, cu un an înainte de semnarea decretului de predare a Tezaurului.
După cel de-Al Doilea Război Mondial urmează o perioadă de trei decenii în care datele privind rezerva de aur a BNR lipsesc din statisticile World Gold Council.
Raportările reapar însă din 1973, la scurt timp după ce România a devenit membru al Fondului Monetar Internațional. Statul avea atunci rezerve de aur de 71 de tone, care au crescut constant până în 1985, când au ajuns la 119 tone.
Rezerva s-a înjumătățit însă în 1987, la 48 de tone, și a continuat să scadă în 1988, la 45 de tone, după decizia lui Nicoale Ceaușescu de a vinde aur pentru a rambursa datoria de stat. Spre sfârșitul lui 1989, BNR a cumpărat aproximativ 20 de tone, rezerva revenind la 68 de tone.
După 1989, rezerva de aur a României a crescut constant până în 1999, fiind menținută de BNR la 103-105 tone din 2000 până în prezent.
În luna iulie a acestui, rezerva de aur a BNR era de 103,7 tone, în valoare de 3,767 miliarde euro, reprezentând circa 10% din rezervele internaționale totale. România se plasează pe poziția a 33-a în lume după cantitatea de aur din rezervă.
Prețul aurului a atins pe piețele internaționale mai multe recorduri istorice în luna august, urcând marți la un nou maxim istoric, de peste 1.900 de dolari pe uncie.
BNR nu a mai cumpărat aur din anul 2000, când statul a pus TVA pe tranzacțiile de acest tip, scumpind practic metalul în raport cu prețul plătit în alte țări.
Fluctuația istorică a rezervelor de aur ale României nu se corelează cu evoluția rezervelor totale de aur ale statelor la nivel mondial, care s-au stabilizat după cel de-Al Doilea Război Mondial la 30.000-35.000 de tone. La finele anului trecut, rezervele de aur ale țărilor din întreaga lume se ridicau la 30.562 tone.
Președintele Traian Băsescu a declarat marți la TVR că rezerva de aur a BNR trebuie să ajungă la 200 de tone, astfel că proiectele miniere care vizează extracția acestui metal trebuie să meargă înainte.
Șeful statului a spus că proiectul Roșia Montană trebuie să înceapă, menționând că statul are nevoie de aur pentru a-l duce în rezervele BNR, care trebuie să ajungă la 200 de tone.
„Avem nevoie de acest aur pentru rezerva Băncii Naționale. România are acum 103 tone de aur în rezervă și cred că din exploatare în teritoriul național ar trebui să ne ridicăm rezerva la cel puțin 200 de tone în următorii ani. Vedeți ce volatile și nesigure sunt monedele. Ca șef de stat parcă aș vrea să îmi pun țara în siguranță. De aceea exploatarea trebuie să înceapă. Cred că România trebuie să mărească rezerva de aur pentru viitor”, a afirmat Băsescu.
Zăcământul din Munții Apuseni concesionat în vederea exploatării către Roșia Montană Gold Corporation (RMGC) este estimat la 300 de tone de aur și 1.600 de tone de argint. Potrivit președintelui, statul român are o redevență în proiect de 4%, deci 12 tone ar trebui să revină gratis în rezerva BNR.
Băsescu a menționat că vor mai fi deschise încă două exploatări de aur, cu regii românești.
„Avem două zăcăminte: unul de 50 de tone și altul de 54 de tone de aur”, a spus președintele, fără a da alte detalii.
Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului BNR, a declarat pentru ZF că banca centrală va lua în discuție „opțiunea strategică” exprimată de președintele Traian Băsescu cu privire la majorarea rezervei de aur, în condițiile în care aurul revine peste tot în atenție odată ce piețele financiare sunt extrem de tensionate, iar investitorii fug de hârtii și caută plasamente mai sigure.
Prețul aurului a urcat puternic în ultimii trei ani, în urma crizei financiare modiale care a început în 2008 și turbulențelor care au urmat, deoarece metalul este considerat unul dintre cele mai sigure active din lume, reprezentând un refugiu pentru investitorii care caută să-și protejeze averile de intemperiile de pe piețe.
„Oficial eu nu pot să spun acum ce decizie va lua Consiliul de Administrație al BNR cu privire la rezerva de aur, o menține sau o mărește. Pentru majorarea rezervei de aur este nevoie de minimum cinci voturi în Consiliul de Administrație”, a spus Vasilescu.
El a precizat că atunci când se va judeca opțiunea strategică cu privire la aur lansată de președinte, Consiliul de Administrație va lua în seamă câteva criterii: „cel strategic, dacă crește sau nu rezerva; cel economic, iar aici sunt câteva nuanțe foarte importante printre care ce fac celelalte bănci centrale. Este semnificativ faptul că SUA în dezbaterea internațională au pledat în anii trecuți ca băncile centrale să-și restângă partea de active în aur din totalul rezervelor internaționale, dar Fed (banca centrală a SUA) nu a vândut nicio tonă de aur. Au făcut-o alții. Pe de altă parte, au fost mai multe bănci centrale importante care și-au păstrat rezerva de aur, cum au fost cele din Germania, Olanda sau Franța. Al treilea criteriu este cel financiar, respectiv cât va fi prețul aurului la momentul achiziției, dar în special în perspectivă. Apare și al patrulea criteriu, tehnic – cât din rezerva BNR o ții în țară și cât o duci la alte bănci centrale din lume.”
Vasilescu a mai spus că BNR ar trebui scutită de la plata TVA la achizițiile de aur înainte de a lua măsuri pentru majorarea rezervei.
Vlad Popescu
