Revoltă-te împotriva răutății din tine – și abia apoi împotriva lumii

Lumea este nesărată și fără gust”, îmi zici, prietene! Repeți de o sută de ori, că lumea este nesărată și lipsită de gust și te revolți. Te mândrești de fiecare dată când te numești revoluționar și ameninți că vei răsturna lumea. Revoltă-te, prietene, mai întâi împotriva ta, împotriva lipsei de sare din tine și apoi revoltă-te împotriva lumii.
Îmi zici, prietene, că „oamenii sunt vicleni”, că „sunt adulteri”, că „sunt ucigași”. De sute de ori te revolți împotriva păcatelor altor oameni. Revoltă-te însă mai întâi împotriva păcatelor tale, iar apoi te vei putea revolta și împotriva păcatelor altora, cu mai multă putere și dreptate. De te vei revolta mai întâi împotriva eului tău, voi putea crede în reușita revoluției tale. Aceasta este metoda lui Hristos. Revoluție împotriva răutății care este în mine, iar apoi revoluție împotriva răutății care este în jurul meu.
Toți ucenicii lui Hristos trebuiau să se supună acestei autocritici lăuntrice și dure, după metoda Învățătorului lor. Hristos nu se ruga de nimeni să-L urmeze, însă cine se hotăra să urmeze de bunăvoie aceeași cale cu El se supunea acestei grele autocritici lăuntrice. Numai cine rezista acestei încercări a revoluției lăuntrice împotriva păcatelor și a slăbiciunilor sale avea dreptul de a se revolta mai departe și împotriva răutății altora.
Nici o diplomă, prietene, și nici un titlu nu duce la obținerea acestui drept; dimpotrivă, absolut necesară este cercetarea lăuntrică înaintea lui Dumnezeu și a conștiinței personale.
(Sfântul Nicolae Velimirovici, Omilii despre pocăință, dragoste și optimism, Traducere din limba greacă de prezbitera Iuliana și pr. Iulian Eni, Editura Doxologia, Iași, 2016, pp. 10-11)