“Revista Bucovinei”, în Anul Mircea Streinul

A ieșit de sub tipar numărul dublu (9 – 10 ianuarie – iunie 2010) al “Revistei Bucovinei”, publicație editată sub egida Consiliului Județean Suceava de Centrul Cultural Bucovina prin Secția pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale .
Momente din calendarul aniversar din prima jumătate a acestui an
Revista circumscrie, sub genericul Anul Mircea Streinul (an care marchează centenarul nașterii scriitorului iconarist, în care instituțiile culturale din administrarea CJ Suceava și-au propus să organizeze o serie de manifestări așezate, cu precădere, sub semnul memoriei), texte care vizează momente din calendarul aniversar din prima jumătate a acestui an.
Sunt texte care ni-i dezvăluie pe Mircea Streinul (ca „personaj fundamental al culturii române din Bucovina”), pe fascinantul prozator George Sidorovici („un hojma cunoscător al adevăratei mitologii a satului românesc din Bucovina”), pe poetul, dramaturgul, nuvelistul și savantul Constantin Berariu (care ne-a lăsat moștenire o operă „timidă și răbdurie, care stă ascunsă ca Cenușăreasa din poveștile ce le-a iubit”, sau pe poetesa uitată Elvira Lomoș de Reuss, scrieri extrase din gazetele de odinioară despre „Acvarelele bucovinene ale lui Franz Iaschke, din 1810”, sau despre pictorul portretist Leon Hrușcă.
Atestări documentare ale unor localități bucovinene
Ne întâlnim în paginile revistei cu versurile poetului Vasile Pînzariu („martirul libertății, al dreptului omului de a fi, de a simți, de a gândi, de a se exprima, de a face”) și pășim pe urmele Hurmuzăcheștilor la Cernauca („Eden al spiritualității bucovinene”) sau pe cele ale lui Dimitrie Loghin la Horodniceni, însemnându-ne totodată atestările documentare ale unor localități bucovinene (Malatineț, Nepolocăuți, Bărbești – la vărsarea Ceremușului în Prut, Bălăceana, Costâna, Volcineț, Grănicești, Pârtești și Soloneț, Sadova, Ostra, Bănila, Igești sau Mamornița – pe granița Bucovinei).
78 de ani de la înființarea Societății Artiștilor și Amicilor Artelor Plastice din Bucovina
Și mai putem afla răsfoind revista (care, deși e realizată aproape în întregime de Ion Drăgușanul, nu-i menționează numele decât într-un singur loc, în caseta redacțională, alături de alte nume, de la reprezentanții editorilor, la întregul personal al Centrului de creație sucevean) o serie de lucruri interesante care se cuvin reținute. Despre „Vasile Țintilă și primele calendare bucovinene”, despre „Samson Bodnărescu, editorul lui Iraclie Porumbescu”, sau despre „Ștefan Ștefureac, părintele iredentismului bucovinean”, precum și faptul că, la sfârșitul acestei luni, se vor împlini 78 de ani de la înființarea Societății Artiștilor și Amicilor Artelor Plastice din Bucovina, sărbătoare care va fi marcată prin expoziții și lansări de carte.