Triști și copleșiți de probleme în cea mai mare parte a anului, sute de vârstnici au uitat de toate necazurile și s-au dezlănțuit la Revelionul pensionarilor, ediția 2012. Spațiul de dans de la restaurantul Zimbru din Suceava a fost încins de pensionari, timp de câteva ore aceștia întorcându-se în timp și demonstrând că au știut și știu în continuare să se distreze. Pentru cei mai mulți dintre ei, petrecerea de Revelion a fost unul dintre puținele prilejuri de a ieși în lume, de a socializa, pe scurt, de a simți că trăiesc.
În acest an, petrecerea de Revelion dedicată vârstnicilor, organizată deja de șase ani de Casa de Ajutor Reciproc a Pensionarilor (CARP) Suceava, s-a desfășurat de două ori, pe 6 și 8 ianuarie, la Restaurantul Zimbru, ales pentru că cererea a fost mare și era nevoie de o locație cu capacitate pe măsură.
La petrecerea de vineri, 6 ianuarie, au participat și reporterii Monitorul de Suceava.
Nu mai puțin de 280 de persoane, în majoritate pensionari, au avut bilete pentru această petrecere. Cheful a început în jurul orei 14.00 și a ținut aproximativ șapte ore.
În jurul orei 16.30, când am ajuns la fața locului, petrecerea era deja în toi. Oamenii abia își făceau loc unii printre alții, în zona destinată dansului. Bărbații chiuiau, iar femeile, mult mai numeroase, zâmbeau și țopăiau dezinvolt. Fiind în minoritate, bărbații singuri erau destul de greu de „prins”, astfel că multe doamne nu ezitau să danseze între ele. Și nu o făceau rău de loc.
„Am dormit o săptămână ca să dansăm o noapte”
În grupuri de câte trei-patru, unii pensionari dansau și pe lângă mese.
„Este petrecerea pensionarilor, a celor mai în vârstă, dar cu inima mare”, ne-a spus un bărbat, completat excelent de două doamne, partenere de dans: „Ne aducem aminte de anii tinereții”, spunea una dintre ele, în timp ce o alta a dat-o pe glumă: „Am dormit o săptămână ca să dansăm o noapte”.
Pensionarii s-au distrat atât de intens poate și pentru că au rare ocazii de a participa la petreceri. Entuziasmul era cuvântul de ordine printre aceștia.
Rahira Mateiciuc a mărturisit: „Minunat mă simt, mai ales că nu am mai prins de mult timp o distracție, acum a venit însă momentul… Aștept petrecerea asta de două luni de zile, de când am aflat că se organizează. Nu am făcut nici un pic de antrenament și în urma dansului am cam transpirat”, se scuza doamna.
A găsit în cizme, de Moș Nicolae, biletul la Revelion
Pentru Leontina Hrițcu, o doamnă în vârstă de 62 de ani, Revelionul pensionarilor a venit după o surpriză de Moș Nicolae și a continuat cu surprize. La tombola organizată de conducerea Casei de Ajutor Reciproc, biletul acesteia a ieșit câștigător la locul III. Ea a plecat acasă cu un ceas de perete, o ciocolată și o pungă de cafea.
„Soțul meu, de Moș Nicolae, mi-a pus un bilet în cizmă, l-am găsit dimineață, era biletul la Revelion. De dimineață m-am trezit pe la trei și jumătate cu gândul că astăzi (n.r. – vineri, 6 ianuarie) voi merge la Revelion. Hainele și toate cele le aveam pregătite, mi-am făcut părul și suntem foarte fericiți aici”, ne-a spus Leontina Hrițcu. Alături de ea se afla soțul ei, Gheorghe, în vârstă de 64 de ani, cel care, în colaborare cu Moș Nicolae, i-a făcut soției marea surpriză.
Bani puțini, entuziasm mult
Doamnele venite la petrecere erau în majoritate cochete. Cele mai multe nu au avut bani pentru o garderobă nouă sau pentru coafor, însă asta a contat mai puțin.
Elisabeta Toronciuc a fost foarte sinceră și plină de umor în același timp: „Nu am petrecut deloc la coafor și nici la manichiură, că nu obișnuiesc. Mie îmi place să fiu na-tu-ra-lă. Nu? Simplu și natural”.
O altă doamnă, Eugenia Cernăuțean, pensionară boboc, cum singură s-a intitulat, pentru că recent a ieșit din câmpul muncii, tocmai se pregătea să-și aniverseze ziua de naștere. „Schimb prefixul și o prietenă mi-a făcu cadou de ziua mea această petrecere”, ne-a spus sărbătorita.
Ce au mâncat și băut pensionarii, în pauzele de dans
Pentru a participa la petrecerea de Revelion, pensionarii au scos din buzunare câte 65 de lei, asta în condițiile în care o parte din costuri au fost suportate de asociația de ajutor a pensionarilor. În acești bani au avut asigurată o petrecere de șapte ore, cu o formație profesionistă, Frații Onica, și un meniu destul de consistent: aperitiv, pulpă de porc cu cartofi și murături, cafea, fructe, prăjituri, sucuri și două tipuri de băuturi alcoolice: votcă și vin.
Ana Negru, contabil-șef în cadrul Casei de Ajutor Reciproc a Pensionarilor, a declarat: „Muzică diversă, asta își doresc pensionarii noștri, să li se cânte un tangou, un vals, muzică populară, dar și ușoară. Cam asta doresc ei și am convenit și noi cu membrii formației, ca să fie la înălțimea dorințelor”.
„Buzunarul nu le permite să meargă la un local, să se distreze”
Dumitru Savu, președintele CARP Suceava, ne-a explicat și de ce astfel de petreceri sunt atât de reușite și de încinse: „Pensionarii sunt doritori de aceste petreceri, ei nu au cum merge în altă parte, buzunarul nu le permite să meargă la un local, să se distreze. E o ocazie foarte rară de a se distra și de a socializa între ei. Noi facem petreceri de Revelion și de 1 Octombrie, de Ziua Internațională a Pensionarilor”.
Alături de Ana Negru și de președintele Dumitru Savu, de organizarea Revelionului pensionarilor s-a mai ocupat și Dorel Nistor, vicepreședinte în cadrul CARP Suceava.
La a doua petrecere de Revelion, organizată ieri, erau programați să participe alți 230 de pensionari, condițiile de petrecere oferite acestora fiind identice cu cele din ziua de vineri.
Pensionarul spectator, la intrarea în restaurant
Când am ajuns la restaurantul Zimbru, la intrare, un bărbat în vârstă privea încântat, prin geam, la nebunia, în sensul bun al cuvântului, din interior.
„Am pierdut petrecerea în acest an, păcat, nu știam… la anul nu o să mai ratez”, spunea bărbatul, privind cu jind la cei care dansau în interior.
Vânzând camerele de luat vederi, soția sa, care nu se apropiase atât de mult, îl ruga pe un ton mai aspru să se întoarcă la drumul său. Omul s-a dezlipit cu greu, cu regret, de geamul restaurantului, care îl despărțea de petrecăreți, continuându-și în cele din urmă drumul.
