REVACĂUȚI. Aflat între Piedecăuți și Berhomete pe Prut, pe malul stâng al Prutului, aproape de granița cu Polonia, Revacăuții sunt amintiți, drept satul Ravacăuți, în 1532, dar noi credem că ziua atestării documentare a satului este cea de 12 mai 1425, zi în care pan Stroici primește niște tătari, pentru a-și popula seliștile pustii Levoșăuți și Nepolocăuți din satele „lui Zubrea și lui Ravas”, satul lui Ravas fiind, așa cum o sugerează și poziționarea geografică a megieșului Nepolocăuți, Ravacăuții, deci Revacăuții.
În 18 septembrie 1499, Ștefan cel Mare întărea lui Fedor Iuriș, care era, de fapt, Fedor Orăș și fratelui său, Cotia, care era, de fapt, Costea1, nepot Marușcăi, fata lui Panco, „giumătate de satul Rovcăuții, pe Prut”.
Recensământul lui Rumeanțev2, din 1772-1773, înregistrează la Răvăcăuți, moșia vistiernicului Ioniță Canta, „35 – toată suma caselor”, însemnând 1 popă, Ștefan, 2 văduve, Anița și Maria, 1 jidov, Herșco, 3 case pustii și 28 birnici, aceștia fiind: Luchian Brenicu, Toader sin ego, Ion moldovan, Macsim Alecsandru, Filip sin Ion, Ștefan Pohribnic, Ion Pohribnic, Iurii Pohribnic, Andrei Pohribnic, Goraș Pohribnic, Ion Nișcan, Acsinte zet Nedichii, Ion Onciul, Andrei sin Opașco, Vasile Brinic, Mihai Sârnic, Dănilă Travici, Ivan Terentuc, Vasile Trofin, Petro Sârna, Mihail Staciuk, Vasile Sârnic, Ivan Chimciuk, Onofrei Șumciuk, Anton Roșca, Timofei Roșca, Iacob Carpu și Vasile vătăman.
Biserica Sfântului Nicolai din Revacăuți avea să fie construită în 1898, ctitor fiind Smaranda de Vsilco. Biserica veche a Sfântului Nicolae, aflată sub patronatul lui Gregor von Simonowicz, în 1843, avea 653 enoriași, dar postul de paroh era vacant. În 1876, patron al bisericii era Smaranda de VASILCO, cea care o va reconstrui, în 1898, iar paroh era Olimpie Chiseliță. În 1907, patronatul bisericesc era garantat de evreul Hersch Tennenblatt, paroh fiind același Olimpie Chiseliță, născut în 1832, preot din 1855, paroh din 1860, iar cantor, din 1900, Vasile Scraba, născut în 18533.
________________________________
1 NICOLAE IORGA, Studii și documente, VII, p. 74
2 ACAD. ȘT. RSS MOLD., Moldova în epoca feudalismului, VII, I, Chișinău 1975, p. 416
3 SCHEMATISMUS DER BUKOWINAER, Czernowitz, 1843 p. 18, 1876 p. 79, 1907 p. 102
