Creșterea economică va continua în România și Bulgaria, dar posibilitatea ca avansul să fie oprit brusc de înghețarea creditării este tot mai mare, în timp ce expunerea leului pe piețele financiare ar putea afecta capacitatea de plată a împrumuturilor în valută, potrivit unei analize Reuters.
Leul a scăzut cu circa 10% din 12 septembrie, ziua care a precedat falimentul băncii americane de investiții Lehman Brothers, care a marcat intrarea într-o nouă fază a crizei financiare globale.
Aprecierea valutelor străine, îndeosebi a monedei unice europene, în raport cu leul induce riscuri mari pentru economie, precum majorarea ratelor la creditele în valută.
„Această situație ar putea conduce la probleme atât pentru companii, cât și pentru consumatori, probabil la o prăbușire a ciclului de creditare în valute străine”, potrivit băncii americane de investiții JPMorgan Chase.
O altă problemă ar fi, potrivit Reuters, majorarea dobânzii creditelor interbancare la 3 luni pe piața românească cu 3,5 puncte procentuale din martie până acum. Băncile vestice cu filiale locale furnizează în prezent 70% din finanțarea sistemului bancar local, însă fondurile s-ar putea diminua semnificativ dacă piețele de credite din vestul Europei nu își recapătă dinamismul.
„O criză a creditelor ar avea un impact devastator asupra acestor economii (România și Bulgaria – n.r.), care s-au bazat în mare măsură pe creșterea pieței împrumuturilor pentru a-și finanța expansiunea”, potrivit unui raport al băncii franceze BNP Paribas.
Cu toate acestea, înghețarea pieței creditelor ar putea avea și efecte pozitive, precum diminuarea deficitelor de cont curent și a inflației din aceste țări.
Statele membre UE din regiunea baltică, respectiv Letonia, Estonia și Lituania, a căror creștere economică accelerată din ultimii ani s-a bazat pe consum, au mari probleme în urma crizei creditelor. Letonia și Estonia sunt deja în recesiune, iar economiștii anticipează o încetinire accentuată a creșterii pentru Lituania, potrivit analizei Reuters.
Dintre cele mai avansate state membre UE din regiune – Polonia, Cehia și Ungaria, numai Ungaria are o expunere mare la împrumuturi în valute străine, însă toate trei sunt afectate de frânarea piețelor din zona euro, care a determinat scăderea exporturilor.
Cele mai pesimiste scenarii ale analiștilor anticipează o prăbușire a creșterii economice din statele baltice și balcanice, care va conduce ulterior la o recesiune acută și, în final, la accentuarea șomajului, frânând cu mai mulți ani eforturile noilor state membre UE de a ajunge țările din vest din punct de vedere economic și al nivelului de trai.
