Reușită extraordinară: amintirile dureroase pot fi modificate și transformate în emoții pozitive!

Emoțiile asociate amintirilor pot fi modificate, permițând „îndulcirea” evenimentelor dureroase din trecut sau, în sens invers, „întunecarea” momentelor fericite, afirmă autorii unui studiu realizat pe șoareci în Japonia și Statele Unite, publicat în revista Nature.
„Această proprietate (de inversare) a memoriei este folosită în mod clinic pentru tratarea maladiilor mintale, dar mecanismele neuronale și circuitele cerebrale care autorizează această schimbare a registrului emoțional rămân în mare parte puțin cunoscute”, au subliniat autorii studiului.
Studiul a avut ca obiectiv decriptarea acestor procedee subadiacente, deschizând astfel drumul spre noi posibilități de tratare a unor patologii precum depresia și sindromul de stres posttraumatic. Studiul „validează astfel succesul psihoterapiei actuale”, a explicat cercetătorul Susumu Tonegawa.
Noua analiză, fructul unei colaborări între institutul japonez Riken și Massachusetts Institute of Technology (MIT) din Statele Unite, se sprijină pe o nouă tehnologie de control a creierului prin intermediul luminii, denumită „optogenetică”, concepută de cercetători pentru a înțelege mai bine ce se petrece atunci când oamenii își amintesc momente plăcute sau neplăcute și dacă poate fi modificată valoarea (negativă sau pozitivă) asociată unei amintiri.
Rezultatele demonstrează că interacțiunea dintre hipocamp, acea parte din creier care joacă un rol central în procesul de memorare, și complexul amigdalian, construit ca o cameră de stocare a reacțiilor pozitive și negative, este mai flexibilă decât credeau oamenii de știință până acum.
Pentru a ajunge la aceste concluzii, oamenii de știință au injectat o proteină extrasă din alge sensibile la lumină în două grupuri de șoareci masculi. Ei au putut astfel să urmărească formarea unei „intrări” în memorie în timp real, pe care au reactivat-o după cum doreau, grație impulsurilor luminoase.
Unele dintre animale au fost autorizate să se joace cu femele, pentru a crea o amintire cu conotație pozitivă, în timp ce „camarazii” lor primeau un neplăcut șoc electric.
În al doilea grup, savanții i-au făcut pe șoareci să retrăiască artificial aceste amintiri, supunându-i simultan experienței opuse: șoarecii cu stare de dispoziție agreabilă primeau un șoc electric, iar ceilalți primeau o surpriză plăcută, întâlnindu-se cu femele.
Noua experiență a depășit ca intensitate emoția inițială. „Am făcut un test în prima cușcă din laborator și frica originală dispăruse”, a explicat Susumu Tonegawa, recompensat cu premiul Nobel pentru medicină pe anul 1987.
Totuși, acest fenomen nu a putut fi observat decât prin acțiuni asupra hipocampului, sensibil la contextul înconjurător, în condițiile în care nu a fost posibil să se influențeze complexul amigdalian.
Cercetătorii, care au publicat deja un studiu despre inscripționarea în memorie a unor amintiri false, într-un experiment pe șoareci, speră că noile lor descoperiri de schimbare dintr-o valență pozitivă într-una negativă (de la atracție la repulsie) și viceversa vor duce la progrese ale cercetărilor medicale din domeniul maladiilor din sfera depresiei și sindromului de stres posttraumatic, care îi afectează în special pe militari.
Pe viitor, profesorul Tonegawa speră să poată „să controleze neuronii cu o tehnologie fără fir, fără instrumente instruzive precum electrozii” și, „potențial, să crească numărul amintirilor pozitive în raport cu cele negative”.
Cercetătorilor le rămâne să dovedească faptul că această inversare a emoției asociate unei amintiri va funcționa în același mod și la oameni, chiar dacă se știe deja că procesele mnezice au fost conservate pe parcursul evoluției speciilor.
Florin Badescu|
Surse: Mediafax, Science, NY Times, Nature