Restructurare dificilă pentru cea mai mare Direcție Silvică din țară

– Ca urmare a normativelor impuse de RNP, 16 cantoane și 20 de districte silvice vor fi desființate, dar vor fi înființate alte 9 cantoane, în alte zone
– Pentru că Suceava are cea mai mare suprafață de pădure și cea mai complexă activitate din țară, reducerile de personal au fost limitate la numai 20 de persoane, în vreme ce alte 60 de persoane, în principal personal TESA de la birouri, vor fi trecute pe posturi de muncitori în activitatea de producție
Zeci de cantoane și districte silvice desființate, concedieri și reașezări pe posturi, acestea sunt schimbările de la Direcția Silvică Suceava, ca urmare a restructurării impuse de Regia Națională a Pădurilor. Decizia RNP, care se aplică la nivel național, vine cu o metodologie nouă de organizare administrativă, ce implică schimbări nu doar la nivel teritorial, de împărțire în ocoale, cantoane și districte silvice, ci și la numărul de personal care îndeplinește anumite activități.
Pusă în fața unei misiuni dificile, în care în joc nu sunt numai actualele structuri silvice, ci și slujbele celor 1560 de angajați, conducerea Direcției Silvice Suceava a întocmit un plan de restructurare care să îndeplinească atât cerințele RNP, dar să îi și protejeze pe silvicultori și pădurile județului.
“Noua metodologie ne-a îngrijorat, ni s-a părut că defavorizează mult zona de munte, unde suprafețele administrate sunt foarte mari, dar mai ales dificil de păzit, din cauza retrocedărilor”, recunoaște șeful Direcției Silvice Suceava, Valerian Solovăstru.
Conform planului de restructurare întocmit, vor fi desființate 16 cantoane silvice, dar vor fi înființate alte 9 cantoane, în alte zone, în vreme ce 20 de districte silvice vor dispărea cu desăvârșire. Deși, ca urmare a acestor schimbări, numărul angajaților trebuia să fie diminuat semnificativ, o serie de măsuri luate de conducerea Direcției Silvice vor contracara efectele sociale ale restructurării. Astfel, vor fi înființate 4 ateliere de întreținere a drumurilor forestiere și se va pune accent pe activitatea de exploatare a masei lemnoase, prin intermediul a patru secții, cu o capacitate de producție de aproximativ 50.000 metri cubi/an/fiecare. În plus, se va îmbunătăți parcul de utilaje de exploatare forestieră, iar secția de vânătoare de la Marginea va fi transformată în atelier de vânătoare și creștere a animalelor.
În acest fel, numărul total al angajaților nu va scădea decât cu 20 de persoane, care vor fi disponibilizate, dar alți 60 de angajați, majoritatea personal TESA, de la birouri, vor fi încadrați pe posturi de muncitori, în activitatea de producție.
Posibile concesii pentru cea mai mare Direcție Silvică din țară
Planul de restructurare a Direcției Silvice Suceava va fi susținut de directorul Valerian Solovăstru în fața conducerii Regiei Naționale a Pădurilor, care are puterea de a decide dacă măsurile ce vor fi aplicate trebuie să fie mai drastice.
“Noi sperăm să obținem unele derogări, pentru că sunt capitole unde nu ne încadrăm ad-literam cu noile prevederi, dar e și greu să fie așa, în condițiile în care suntem cea mai mare direcție silvică din țară și cu cel mai mare volum de activitate. Ca suprafață și ca volum de muncă, Suceava echivalează cu patru alte direcții silvice, ca medie pe țară, dar normele sunt făcute pentru toate la fel. Adică, cu personal mai mic decât în alte părți, facem de patru ori mai mult. Nu se pot face restructurări drastice și nici nu este momentul, cu atât mai mult cu cât procesul de retrocedare este departe de a fi finalizat, iar suprafețe foarte mari de pădure sunt disputate în instanță cu Fondul Bisericesc și cu prințul Paul de România”, a declarat șeful Direcției Silvice Suceava, Valerian Solovăstru.
Conform noilor reglementări administrative ale RNP, dacă în prezent un canton din zona de munte are în administrare aproximativ 1300 de hectare, suprafața administrativă va crește la 1500 de hectare.
Pentru zona de deal, suprafața de administrare va crește de la 700 de hectare, la 800 de hectare, iar pentru cantoanele din zona de câmpie, aceasta va crește de la 300 de hectare la 450 de hectare.
De asemenea, a fost stabilită o nouă modalitate de împărțire zonală, încât, dacă până în prezent se lua în considerare tipul de vegetație forestieră, pentru stabilirea zonelor de câmpie, deal și munte, acum, împărțirea se face în funcție de altitudine.
Astfel, zona de câmpie este considerată până la altitudini de 400 de metri, iar ocoalele silvice de câmpie trebuie să aibă minim 5000 de hectare în administrare. Zona de deal este considerată cea cuprinsă între altitudini de 400 și 800 de metri, ocoalele silvice de deal trebuind să aibă o suprafață de minim 5000 de hectare. Zona de munte este considerată ca fiind cea de peste 800 de metri altitudine, iar ocoalele de munte vor avea cele mai mari suprafețe, de minim 11.000 de hectare.