Analiză

Reprezentarea investitorilor FNI, o altă formă de păgubire?



Reprezentarea în instanță a investitorilor Fondului Național de Investiții (FNI) de către diverse asociații scoate, periodic, din buzunarul păgubiților sume modice, dar care cumulate se ridică, lunar, la ordinul a sute de milioane de lei.
În dosarul penal 6896/2004, Tribunalul București a decis plata despăgubirilor civile către 128.476 de părți civile – constituite pe parcursul urmăririi penale și în faza cercetării judecătorești. Pentru fiecare parte civilă, sumele urmau a fi indexate cu rata inflației începând cu 24 mai 2000, până la achitarea lor efectivă.
Instanța a decis totodată și plata despăgubirilor civile către 1.250 de părți civile, membre ale Asociației Investitorilor Păgubiților Brăila.
Hotărârea a fost criticată la Curtea de Apel București, care a acceptat apelul formulat de părți, dispunând trimiterea spre rejudecare a cauzei la Tribunalul Capitalei.
Sentința Curții de Apel București a fost privită de conducerea Asociației Naționale pentru Protecția Investitorilor (ANPI) – care numără 10.000 de membri – ca un „moment de răgaz” pentru o mai bună organizare.
„Prin sentința Curții de Apel București, toți investitorii FNI au obținut un nou răgaz pentru a se putea organiza mai bine pentru procesul din toamnă de la Tribunalul București”, se arată într-un mesaj semnat de președintele ANPI, Mihail Nicolaevici, publicat pe site-ul Asociației.
Sub titlul „În atenția investitorilor FNI nemembrii ANPI”, Nicolaevici face un apel către păgubiții care nu au ales să se înscrie în această organizație să o facă, în caz contrar, „cu toată bunăvoința asociației”, neputându-se face „decât apărări la modul general, urmând ca despăgubirile nemembrilor să se facă la aprecierea instanței, în funcție doar de probele de la dosar”.
Suplimentul acestor probe de la dosar îl reprezintă și argumentul lui Nicolaevici pentru atragerea de noi membri.
Astfel, președintele ANPI invocă „argumentele extrem de puternice prin care va putea înlătura orice obiecțiuni ale adversarilor sau ale instanței” cu privire la solicitarea de despăgubire a tuturor investitorilor, fără excepție, cuantumul despăgubirilor urmând să se facă doar la valoarea de 103.720 lei/unitatea de fond.
– Păgubiții achită lunar pentru reprezentarea în instanță sume modice dar care, cumulat, se ridică la sute de milioane
Reprezentarea în instanță de către ANPI scoate din buzunarele investitorilor sume aparent modice, dar care, la un simplu calcul, se ridică la nivelul a sute de milioane de lei lunar.
Potrivit site-ului Asociației, investitorii trebuie să plătească o contribuție unică pentru susținerea acestor dosare în instanță. Astfel, în 2003, această contribuție era de patru la mie raportată la valoarea deținută la 24 mai 2000 – data prăbușirii FNI, dar nu mai puțin de 100.000 lei vechi, pentru sume de până la 25.000.000 de lei vechi.
La sfârșitul lui 2004, contribuția a crescut la șase la mie, dar nu mai puțin de 150.000 de lei pentru sume de până la 25 de milioane de lei. „Contribuția se modifică la fiecare șase luni, în funcție de necesitățile ANPI”, potrivit site-ului Asociației.
Suma se adaugă unei cotizații lunare de câteva zeci de mii pe care fiecare păgubit o plătește ANPI. În condițiile în care Asociația numără 10.000 de membri – potrivit propriilor estimări – valoarea „încasărilor” se ridică la câteva sute de milioane de lei lunar. Și aceasta, potrivit conducerii Asociației, pentru plata avocaților, a taxelor de timbru și a cheltuielilor de deplasare la procese.
În subsidiar, păgubiții FNI care doresc să beneficieze de posibilitatea ANPI de a se adresa Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) de la Strasbourg, pentru recuperarea integrală a daunelor, trebuie să plătească o taxă pentru acest demers. „Contribuția unică pentru susținerea dosarului la CEDO Strasbourg reprezintă o sumă accesibilă, proporțională cu suma pe care o are de recuperat fiecare investitor : unu la sută din suma deținută la 24 mai 2000. Aceasta se obține prin înmulțirea soldului de unități de fond de pe carnet cu 103.720 de lei, la care se aplică unu la sută”, potrivit indicațiilor prezentate pe site.
Participarea la dosarul pe care „ANPI îl deține la Strasbourg” și înscrierea în asociație sunt singurele posibilități de recuperare a banilor investiți la FNI de către cei care nu s-au constituit părți civile în 2000, susțin șefii ANPI.
„Facem cunoscut că pe calea penală putem asigura despăgubirea numai celor care s-au constituit parte civilă la poliție în anul 2000. Toți cei care doresc să se mai atașeze acțiunii penale în acest moment trebuie să știe că acest lucru nu mai este posibil. Pentru aceștia din urmă ANPI le oferă posibilitatea de despăgubire prin înscrierea în asociație și participarea la dosarul pe care îl deținem la CEDO Strasbourg”, se arată într-un alt comunicat al ANPI din iunie 2006.
Și cum orice lucru costă, „cei care nu sunt membri ANPI, pentru a putea beneficia de reprezentarea ANPI în dosarul penal, trebuie să se înscrie, cu plata contribuției de înscriere de unu la sută valabilă pe anul 2006, pe lângă suma de zece lei noi necesară pentru susținerea apelului în dosarul penal FNI”.
– Tribut prin care păgubiții continuă să fie păgubiți
Raportat la numărul membrilor Asociației și la cel al anilor de când au început să se deruleze procesul penal, sumele obținute ar putea dobândi ușor titlul de tribut prin care păgubiții continuă să fie păgubiți. Situația își pune amprenta și din punct de vedere social în condițiile în care până acum, cheltuielile acestui proces au fost de câteva miliarde de lei.
Dosarul va continua, iar cheltuielile vor crește pe măsură.
Soluția instanței de fond a dat câștig de cauză pentru 128.476 de părți civile, constituite sau nu în asociații. Acțiunea altor câteva mii a fost respinsă. Alții așteaptă soluții de la magistrații Înaltei Curți de Casație și Justiție, unde mai sunt încă, pe rol, acțiuni de recuperare a banilor.
Există deja un precedent din decembrie 2003, când magistrații au hotărât că aproape 400 de depunători la FNI pot intra în posesia banilor investiți, cuantumul despăgubirilor ridicându-se la 49 de miliarde de lei.
Foarte mulți au renunțat la acest calvar al așteptării dreptății. Marți este un nou termen în procesul penal declanșat în 2000, dosar care între timp a fost restituit procurorilor pentru completări, apoi s-a întors la instanță, trecând prin două grade de jurisdicție și întorcându-se la faza inițială, respectiv fond.
Noul complet de judecată al instanței de fond a promis judecarea în termen de urgență, estimând că până la 31 ianuarie 2007 se va da o sentință.
Totuși, rămân instanțele de apel și recurs, procesul putând dura până în 2008. Într-un an, asociațiile ar putea strânge 2,5 miliarde de lei vechi, adică 70 de mii de euro.



Recomandări

A încercat să mituiască cu 100 de euro o funcționară de primărie, ca să ”nu vadă” un debit de 15.000 de lei

A încercat să mituiască cu 100 de euro o funcționară de primărie, ca să ”nu vadă” un debit de 15.000 de lei
A încercat să mituiască cu 100 de euro o funcționară de primărie, ca să ”nu vadă” un debit de 15.000 de lei

Rîmbu vrea să recupereze la primărie parcelele private din Parcul Șipote, care înseamnă peste 8.000 de metri pătrați

Proiectul de modernizare a Parcului Șipote cu fonduri europene, aprobat în Consiliul Local Suceava
Proiectul de modernizare a Parcului Șipote cu fonduri europene, aprobat în Consiliul Local Suceava