Reprezentanți ai societății civile protestează față de propunerea privind mărirea duratei reținerii de la 24 la 48 de ore, precizând că această măsură o iau polițiștii și procurorii, nu de către judecători, singurii magistrați independenți.
Reprezentanții ai patru organizații non-guvernamentale „își exprimă protestul față de propunerea de modificare a Constituției, ce urmează să fie discutată și eventual adoptată marți, 22 mai 2012, în Camera Deputaților, în sensul dublării, de la 24 la 48 de ore, a perioadei în care o persoană poate fi reținută”.
Organizațiile semnatare reamintesc că, în cazul reținerii, lipsirea de libertate a unei persoane nu este dispusă de un judecător, ci poate fi dispusă de polițist sau de procuror.
De asemenea, reafirmă că lipsirea de libertate a unei persoane, chiar și timp de câteva minute sau ore constituie o măsură extrem de gravă și trebuie să aibă un caracter cu totul excepțional.
„Considerăm că rolul Constituției este, în primul rând, de a garanta respectarea dreptului oricărei persoane la libertate și nicidecum de a crea pârghii noi care să permită dublarea perioadei de privare de libertate fără control din partea judecătorului. În acest context, organizațiile semnatare subliniază că propunerea de dublare a duratei reținerii nu este justificată de o necesitate socială reală, întrucât durata actuală de 24 de ore a reținerii nu a constituit o cauză care a produs serioase prejudicii funcționării sistemului judiciar”, se arată într-un comunicat remis presei, semnat de Diana-Olivia Hatneanu, Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului în România- Comitetul Helsinki (APADOR-CH); Mircea Toma, ActiveWatch- Agenția de Monitorizare a Presei; Ioana Avădani, Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI); Oana Preda, Centrul de Resurse pentru participare publică (CeRe)
ONG-urile afirmă că au existat unele situații, foarte rare, în care parchetul a reclamat public durata prea scurtă a reținerii de 24 de ore.
„Dar, dacă acele cazuri ar fi fost examinate cu atenție, s-ar fi observat că nu a fost «vina» prevederii constituționale care limitează reținerea la 24 de ore, ci a fost vorba de deficiențe în organizarea activității parchetului, ai cărui conducători nu au ținut cont de complexitatea respectivelor cauze și nu au asigurat necesarul de personal, pentru ca în termenul constituțional de reținere să fie efectuate toate actele procesuale necesare. De aceea, considerăm că pentru eficientizarea activității parchetului sunt necesare măsuri organizatorice pe plan intern, iar nu o modificare a Constituției care să permită procurorului (și polițistului) să priveze de libertate o persoană pe o perioadă dublă față de prezent”, precizează ONG-urile citate.
Ele reamintesc faptul că și în Constituția din 1948 (articolul 28), specifică unui regim puțin preocupat de respectarea drepturilor omului, durata reținerii era de 48 de ore. Dar și acel regim a corectat ulterior, cel puțin formal, excesul și a redus durata reținerii la 24 de ore, prin Constituția din 1965 (articolul 31), adaugă sursele citate.
Organizațiile semnatare reafirmă că orice inițiativă de modificare a Constituției trebuie adoptată de Parlament numai după apropiatele alegeri parlamentare din noiembrie 2012, întrucât actualul legislativ ridică probleme serioase de reprezentativitate din cauza mișcărilor/mutărilor browniene prin care trece. Numai o majoritate stabilă, confirmată prin apropiatul vot din noiembrie și rezultată din voința clar exprimată a electoratului este îndreptățită să adopte măsuri de substanță pentru societate, de genul celor privind modificarea Constituției.
De aceea, organizațiile semnatare cer explicit actualului Parlament, care funcționează într-un stat de drept, să respingă propunerea de prelungire a duratei reținerii peste cea existentă, de 24 de ore și să se abțină, până după apropiatele alegeri parlamentare, de la inițierea/adoptarea altor modificări ale Constituției.
În 2003, Constituția a fost revizuită, unul dintre articole modificat fiind acela că reținerea unei persoane poată fi dispusă pentru 24 de ore. „Reținerea nu poate depăși 24 de ore. Arestarea preventivă se dispune de judecător și numai în cursul procesului penal”, potrivit articolului 23 din legea fundamentală.
Modificarea constiotuțională din 2003 a survenit deciziilor Curții Europene a Drepturilor Omului de la Strasbourg potrivit căruia judecătorul român este magistratul independent în accepțiunea CEDO, procurorii fiind subordonați Ministerului Justiției, implicit Executivului. Anterior, procurorii puteau aresta o persoană pentru 30 de zile, prelungirea măsurii revenind judecătorilor.
