Reprezentanți ai arheologiei din Bucovina la L’viv (Ucraina)

În perioada 5-8 octombrie 2011, la L’viv și Tustan s-au desfășurat lucrările conferinței internaționale „Pam’eatki Tustani v konteksti osvoennia Ukrayns’kih Karpat y doistoriciny doby ta v seredn’ovicci” („Monumentul Tustan în contextul cunoașterii Carpaților Ucraineni, în preistorie și Evul Mediu”). Această manifestare de amploare a reprezentat un prilej deosebit pentru specialiștii istorici, arheologi și etnografi, din Ucraina, România, Polonia și Slovacia, să își expună rezultatele ultimelor cercetări privitoare la spațiul istorico-geografic nord-est carpatic. Regiunea a fost în cursul istoriei una deosebit de atrăgătoare pentru diferitele comunități umane preistorice și istorice, care au beneficiat, pe rând, începând încă din paleolitic și până în zorii epocii moderne inclusiv, de condițiile naturale extrem de prielnice.
Din perspectiva favorabilității locuirii umane, pot fi înțelese și mecanismele care au constituit motorul unor mișcări de populații neolitice și eneolitice, din epoca bronzului, a fierului și de mai târziu, din zorii evului mediu. Astfel, unele dintre lucrările susținute de arheologii prezenți la L’viv au vizat cercetările complexe ale zonei montane și premontane, ele oferind imaginea largă a unor trasee urmate de populațiile aflate în mișcare în vederea identificării resurselor naturale solice și subsolice, precum: populațiile paleoliticului superior, cultura Starčevo-Criș, cultura ceramicii liniare, cultura Cucuteni, culturile Komariv, Gáva-Holihrady ș.a.. Din partea României au fost prezenți dr. Mugur Andronic și dr. Bogdan Petru Niculică (de la Muzeul Bucovinei Suceava), cu comunicarea „Apariția și evoluția habitatului uman în spațiul carpatic al Bucovinei istorice”, precum și conf. univ. dr. Dumitru Boghian (de la Universitatea „Ștefan cel Mare” Suceava), cu intervenția „Utilizarea resurselor naturale în protoistorie (eneolitic-Hallstatt), în spațiul nord-est carpatic” (coautori lect. univ. dr. Vasile Budui – Universitatea „Ștefan cel Mare” Suceava și Bogdan Petru Niculică – Muzeul Bucovinei, Suceava). Această comunicare este o privire de sinteză, bazată pe rezultatele cercetărilor desfășurate în ultimii ani în spațiul Bucovinei montane. Repertorierea resurselor utilizate sau susceptibile de a fi fost utilizate în trecut în zona de referință, interpretarea datelor obținute în teren și cartografierea ariilor sursă de materie primă din care au putut fi confecționate în preistorie, de pildă, topoarele de piatră, vârfurile de săgeată și lance de silex, cuțitele și topoarele de cupru și bronz, spadele, precum și diferite tipuri de podoabe, precum brățările și pandantivele, constituie în acest moment o prioritate a cercetării arheologilor suceveni.
Se cuvin menționate și unele comunicări extrem de interesante ale colegilor din Ucraina, Slovacia și Polonia, care au identificat și cercetat prin săpături arheologice mai multe situri aparținând paleoliticului, culturii ceramicii șnurate, culturilor prescitice și scitice, sau din vremea existenței „Cnezatului de Halici”. De asemenea, a fost organizată o excursie de studiu la fortăreața montană din Tustan, datând din secolele XI-XIV, situată la aproximativ 130 de km sud de L’viv; aici e existat un punct vamal, de control al drumurilor comerciale care legau ambii versanți ai Carpaților, dar și podișul volâno-podolic de văile Nistrului, Prutului și Siretului.
La această conferință, prezidată de directorul rezervației arheologice Tustan, Vasyl Rojko, a fost prezentă și Larissa Krușel’nič’ka, decanul de vârstă al arheologiei ucrainene, reputat arheolog, care, în cei peste 60 de ani de activitate, a scris zeci de studii și volume care au vizat, inclusiv, studiul spațiului nord-est carpatic.
Din aceasta perspectivă, cercetarea spațiului nord-est carpatic rămâne tributară…