Datele adunate la Recensământul general al populației și locuințelor din 2011 arată că în județul Suceava sunt 16.869 de persoane care nu au absolvit nici o școală, iar din acestea 5.696 sunt analfabete. Este foarte mult, deși județul Suceava este sub media pe țară la analfabetism. Oricât de mult am încerca să evităm discriminarea, cifrele oficiale ale Direcției Județene de Statistică Suceava sunt grăitoare: cei mai mulți analfabeți sunt în localitățile cu populații numeroase de romi.
Consilierul local al romilor din Voitinel spune că aproape jumătate din comunitate nu știe carte
Conform datelor statistice, de departe cei mai mulți oameni fără școală din județ sunt în comuna Voitinel. Aici, 626 de localnici nu au nici o școală absolvită, iar 297 sunt analfabeți. După cum a precizat primarul comunei Voitinel, Maria Pleșca, localitatea are o populație de peste 4.200 de locuitori, din care în jur de 1.200 sunt romi. Între aceștia se găsește majoritatea analfabeților. Maria Pleșca a explicat că sunt și excepții, familii de romi care și-au dat copiii inclusiv la facultate, însă, din păcate, acestea sunt foarte puține.
Ion Beghean, singurul consilier local din Voitinel din partea Partidei Romilor „Pro Europa”, omul din mijlocul comunității, spune că cifrele din statistici sunt chiar mai mici decât cele reale.
„Aproximativ 40-45% sunt analfabeți, foarte mulți dintre bătrâni, dar și tineri mulți nu s-au mai dus la școală. E o problemă gravă, trebuie făcut ceva și pentru oamenii ăștia, nu?”, ne întreabă consilierul local.
Îl întrebăm pe Beghean de ce nu merg romii la școală.
„Problema este că nu este îmbrăcăminte, nu este încălțăminte, nu sunt bani, majoritatea trăiesc din ajutorul social”, descrie consilierul local o realitate bine cunoscută.
Proba de analfabetism din fața Primăriei Voitinel: „Din cinci doar unul știe carte”
În timp ce stăm de vorbă cu consilierul local, în fața primăriei se adună mai mulți cetățeni din etnie. Sunt cinci.
„Dumnealui nu știe carte, nici ăsta… nici ăsta… nici doamna…, deci din cinci doar unul știe carte”, constată consilierul Beghean.
Romii analfabeți sunt ușor speriați când îi văd pe reporterii Monitorului de Suceava: “Dacă nu știm carte ne arestați?”, întreabă unul dintre ei. Un altul, singurul cunoscător de carte din grup, vine cu o altă întrebare: “Ați venit să vedeți cât de proști sunt țiganii?”
În grupul de analfabeți îl găsim pe Ion Beghean, altul decât consilierul local.
„Nu știu carte, nu știu să scriu, așa pe litere mai știu, A, B, C, dar nu știu ca lumea”, spune Ion Beghean, completând că la matematică „nu mă înșeală nimeni”.
Rom analfabet: „O samă din copii știu carte, dar o samă nu prea știe nici ei carte….”
Lângă Ion Beghean se află Viorel Beghean. Bărbatul recunoaște că nu știe nici măcar literele: “Au fost timpuri grele, au fost probleme, ne-am crescut frații unul pe altul și nu știu deloc să scriu, doar să mă iscălesc… Când am avut nevoie am pus pe altul să-mi facă o declarație”. Îl întrebăm dacă noua generație din familia lui știe carte.
„O samă din copii știu carte, dar o samă nu prea știe nici ei carte…”, rostește adevărul cel mai dureros bărbatul.
„Școala ar fi bună dacă ar fi unsă cu slănină”, îl completează hâtru un alt rom.
Lângă cei patru romi care nu știu carte îl găsim și pe Vasile Rizan. El are aproape 12 clase, iar acest lucru se simte imediat.
„Am 11 clase și jumătate, atât am făcut, că apoi am plecat în armată. Am trei copii care merg toți la școală, la Rădăuți, dar după ce termină cele opt clase aș vrea să știu ce pot să facă acești copii… cine îi ajută în vreun fel?”, vrea să tragă un semnal de alarmă bărbatul.
Romii tineri merg la școală pentru alocațiile complementare
Aceasta este o frântură din realitatea de zi cu zi din comuna Voitinel. O realitate pe care, dacă o analizăm mai atent, lăsând la o parte unele replici care stârnesc râsul, dă fiori.
Singurul lucru pozitiv este că romii foarte tineri sunt dați în număr mai mare la școală. O explicație ar fi că urmarea unor cursuri este obligatorie pentru încasarea alocațiilor complementare oferite de statul român familiilor sărace.
Viorel Ciorcan, mediator școlar la Școala Voitinel, este cel care face eforturi pentru ca tinerii romi să meargă la școală.
„Avem în jur de o 100 de elevi romi la școala de aici din sat și vreo 80 care merg la școala specială din Rădăuți. Părinții sunt mulțumiți că cei mici merg la școală, că au transport gratuit și că mai primesc câte un pachețel”, spune mediatorul școlar.
Sociologul Adrian Botezatu spune că în cei aproape 25 de ani scurși de la Revoluția din 1989 nu s-a făcut nimic concret și coerent pentru integrarea romilor în societate.
„De 25 de ani nu există nici un fel de politică coerentă în ceea ce înseamnă integrarea comunității rome. Se vorbește foarte mult, s-au cheltuit bani guvernamentali și europeni, dar rezultatele sunt zero, pentru că nu s-a făcut ceva coerent în domeniul acesta”, a declarat sociologul.
Localitățile cu cei mai mulți analfabeți
Conform datelor oficiale contabilizate de Direcția Județeană de Statistică Suceava, peste 4.000 dintre cei 5.696 de analfabeți din județ sunt din mediul rural. Dintre localitățile urbane, cel mai mare număr de analfabeți se înregistrează la Dolhasca și Vicovu de Sus. La comune, cei mai mulți analfabeți se înregistrează la Mitocu Dragomirnei, Șcheia, Valea Moldovei, lider detașat fiind Voitinel. Toate localitățile amintite au o importantă populație romă. Bineînțeles că nu toți analfabeții sunt din această etnie, însă realitatea este că mulți dintre ei sunt romi.
Statisticile mai arată că la femei gradul de analfabetism este mult mai ridicat decât la bărbați (2.305 bărbați analfabeți, comparativ cu 3.391 de femei).
Mai trebuie amintit că județul Suceava, cu o rată de analfabetism de 1,02% din totalul populației, este sub media pe țară. Cei mai mulți analfabeți sunt din județe din sudul României.
Rata de abandon școlar din ultimii ani
Conform datelor oficiale ale Inspectoratului Școlar Județean (IȘJ) Suceava, în anul școlar 2012-2013, 609 elevi din județ au ales să-și încheie socotelile cu școala. Dintre aceștia, 125 erau în clasele I-IV.
Managerii de școli spun că dificultățile materiale, dezorganizarea familiei și plecarea părinților în străinătate determină sute de elevi să renunțe la studii. Aceștia mai spun că imposibilitatea de a-și achita banii pe navetă, respectiv nedecontarea abonamentelor de transport, situație întâlnită mai ales în cazul elevilor de liceu, îi împinge pe mulți adolescenți la abandon.
Elevii care renunță la cursuri provin, de regulă, din zone defavorizate, din familii numeroase sau din familii de etnie romă.
În anul școlar 2011-2012, 792 de elevi au renunțat la educație, în timp ce în anul școlar 2010-2011, s-au înregistrat 859 de elevi care au abandonat școala.
