Analiștii economici și reprezentanții mediului de afaceri se așteptau ca Guvernul să renunțe la acordul cu FMI, pe fondul divergențelor legate de politica fiscală și apreciază că această decizie este riscantă, dar oferă Guvernului o mai mare libertate de decizie.
„Era de așteptat ca acordul cu FMI să nu fie finalizat. Nu este o surpriză. Încă de la începutul anului FMI s-a lansat pe o filosofie financiară și bugetară diferită de cea a Guvernului. Oficialii români au fost foarte optimiști, iar Fondul a fost foarte prudent, pentru că nu vedea toate motivele de optimism ale Guvernului. Guvernul consideră că are nevoie de deficit pentru dezvoltarea infrastructurii. Este normal. Pe de altă parte, în lipsa unei programări bugetare multianuale este normal ca FMI să fie reticent față de cheltuieli care nu sunt bugetate multianual, deși se referă la investiții pe termen mediu și lung”, a declarat agenției MEDIAFAX analistul economic Liviu Voinea, directorul de cercetare al Grupului de Economie Aplicată.
El a adăugat că pentru o țară aflată la nivelul de dezvoltare al României este mai bine, teoretic, să aibă un acord cu FMI.
„Este un risc mare pe care ni-l asumăm. Poate nu era momentul potrivit pentru renunțarea la acord. Nu înseamnă că Guvernul nu va putea să ducă la capăt obiectivele propuse. Dar, în absența supravegherii din partea FMI există riscul aplicării unor politici mai expansioniste, mai puțin prudente, lucru reproșat României în raportul Comisiei Europene. Având un acord cu Fondul, o țară are un fel de acoperire, o poliță de asigurare în situația apariției unor probleme macroeconomice pe termen scurt”, a mai spus Voinea.
El a apreciat că Guvernul va acționa pe cont propriu, având o libertate mare de decizie în problemele macroeconomice, dar și o libertate mai mare de a eșua, în condițiile în care lipsa de prudență se va accentua în perioada următoare.
„Renunțarea din partea României la acordul cu FMI ar putea să transmită un semnal negativ investitorilor străini, element riscant în condițiile în care investițiile străine directe și cele de portofoliu acoperă aproape în întregime deficitul extern. Nu este bine ca o țară care depinde masiv de investițiile străine pentru finanțarea deficitului contului curent să întrerupă acordul”, a mai spus Voinea.
El considerat pozitiv faptul că acordul nu a fost întrerupt înainte de raportul Comisiei Europene din 25 octombrie, dar crede că această evoluție va avea o influență nefavorabilă asupra raportului din aprilie 2006, în situația apariței unor probleme macroeconomice.
„Nemaiavând umbrela FMI Guvernul va trebui să pună în loc un plan propriu pentru investiții și cheltuieli pentru a demonstra pe ce se va duce surplusul de cheltuieli. Nu mai poate da vina pe FMI pentru neîmpliniri, și, pe de altă parte, poate să-și asume meritele. Este un joc mai riscant. Nu știu dacă era potrivit acum”, a concluzionat Voinea.
– „Viza FMI ne dădea o anumită atractivitate”
La rândul său, Dan Lupu, director de investiții în cadrul societății de investiții SigmaBleyzer apreciază că mediul de afaceri aștepta această decizie.
„Toate semnalele din partea reprezentanților Guvernului sugerau intenția de a renunța la acordul cu FMI. Este clar că autoritățile nu puteau să îndeplinească cerințele instituției internaționale și nu cred că este un lucru bun, pentru că viza FMI ne dădea o anumită atractivitate”, a menționat Lupu.
Acesta a adăugat că decizia autorităților române a fost luată pentru că restricțiile FMI nu permiteau adoptarea anumitor măsuri, care au mai degrabă caracter politic și nu sunt sustenabile economic.
Pe de altă parte, președintele Asociației Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), Florin Pogonaru, afirmă că renunțarea la acordul stand-by va determina Guvernul să își asume responsabilitatea acțiunilor economice.
„Faptul că FMI este încă în România și nu am renunțat decât acum la acordul cu instituția financiară este o consecință a atitudinii diverselor guverne, care au preferat să arate cu degetul spre instituția internațională atunci când au luat anumite măsuri care ar fi dus la pierderea capitalului politic”, a declarat Pogonaru.
În opinia sa, rolul FMI de „arbitru internațional de rigoare”, a fost acceptat pentru că instituțiile statului nu au vrut să-și asume anumite responsabilități nepopulare.
„În măsura în care autoritățile române își vor asuma acest rol de arbitru de rigoare, atunci renunțarea la acest acord nu va afecta nici imaginea și nici evoluțiile economice”, a precizat Pogonaru.
În plus, spune oficialul AOAR, cerințele FMI nu sunt, în marea majoritate, adaptate economiei românești.
„Deși nu suntem în poziția de a critica FMI, cred că și acolo există birocrați care nu sunt adaptați la mediul românesc. Cum poți să îți închipui că România poate, în prezent, să funcționeze cu un deficit bugetar de 0,5% și după inundațiile din acest an? România are nevoie de mai multă flexibilitate”, a mai spus Pogonaru.
Acesta crede că Executivul a ajuns într-un moment în care trebuie să-și asume politic și moral deciziile.
În ceea ce privește aderarea României la Uniunea Europeană, Pogonaru a apreciat că renunțarea la acordul cu FMI nu va avea o influență semnificativă.
„Soluția imediată pe care Comisia Europeană o va adopta este monitorizarea situației economice din România prin intermediul unui grup de experți. Va ține de noi dacă vom reuși să eliminăm dezechilibrele pentru care UE ne-a atras atenția”, a mai spus Pogonaru.
Tănăsescu: Întreruperea relațiilor cu FMI, cea mai rea veste
Președintele Comisiei de Buget-Finanțe din Cameră, Mihai Tănăsescu, a declarat, luni, într-o conferință de presă, că întreruperea relațiilor cu FMI este cea mai rea veste din punct de vedere economic pe care poate să o primească România, după Raportul de țară.
„Este, poate, cea mai rea veste, din punct de vedere economic pe care poate să o primească România, după Raportul de țară, care, în ce privește criteriile economice, a fost destul de critic vizavi de politicile actualului guvern”, a precizat deputatul social-democrat.
Mihai Tănăsescu a adăugat că decizia FMI de a întrerupe relațiile cu România arată o atitudine iresponsabilă din partea actualului guvern față de dezechilibrele pe care le-a introdus în economie, prin politicile fiscale și bugetare promovate în acest an.
„Plecarea FMI înseamnă o recunoaștere implicită a unei politici proaste, a unei lipse de voință politică din partea actualei coaliții”, a mai spus Tănăsescu.
El a subliniat faptul că România va avea de pierdut în 2007-2008, când va fi membră a UE, dacă în perioada următoare acest „mix de politici guvernamentale” nu reușește să se adapteze unei situații de fapt.
Tănăsescu a precizat că este „supărat și dezamăgit” de faptul că „o muncă de ani de zile a fost risipită în câteva luni” și a adăugat că acest semnal de alarmă „dur” pe care îl trage FMI ar trebui să constituie pentru actualul guvern un punct de reflecție major.
„Și-au dat seama și cei de la FMI că nu a fost decât o joacă din partea guvernului, de a mima o negociere cu aceștia, pentru a continua progresele care au fost făcute”, a spus fostul ministru de Finanțe.
El a subliniat că întreruperea relațiilor cu FMI va avea drept consecințe imediate creșterea ratei inflației, o imagine „proastă” pe piețele externe și implicații negative în Raportul din primăvara anului viitor, în ceea ce privește criteriile economice.
– EIU: Încetarea acordului cu FMI va afecta negativ percepțiile despre România
Încetarea acordului cu Fondul Monetar Internațional și comentariile reprezentanților instituției vor avea un impact negativ asupra percepțiilor externe despre România, accentuând îndoielile existente referitoare la politicile economice guvernamentale, apreciază Economist Intelligence Unit (EIU).
„Tonul comunicatului FMI despre «deraierea» acordului este neobișnuit de dur. Fondul face o analiză extrem de negativă a direcției către care converge politica economică, cu impact puternic asupra percepției despre România. Temerile existente privind măsurile noului Guvern sunt accentuate prin această evaluare, și sunt alimentate și de disensiunile din ce în ce mai evidente ale partidelor majoritare din coaliția de guvernare în privința măsurilor economice”, a declarat agenției MEDIAFAX Joan Hoey, analist la EIU.
Ea a arătat că cealaltă „ancoră externă” a politicii economice a României, Uniunea Europeană, a inclus, în raportul prezentat recent, critici ale mix-ului de politici și a cerut Guvernului să adopte o atitudine mai prudentă.
Rămâne însă de văzut dacă aceste recomandări au efect, având în vedere divergențele dintre cele două partide de guvernare, care provoacă îndoieli în privința capacității Executivului de a adopta măsuri economice coerente.
Potrivit lui Hoey, programul cu FMI a fost întrerupt tocmai ca urmare a faptului că autoritățile de la București nu au reușit să stabilească un pachet coerent de acțiuni și par hotărâte să aplice măsurile programate în domeniul fiscal indiferent de consecințe.
„A existat un derapaj important sub noul guvern sau cel puțin un eșec în adoptarea unor politici fiscale mai stricte, pentru a răspunde creșterii scăpate de sub control a consumului și majorării deficitului extern”, a spus analistul EIU.
Ea a afirmat că majorarea puternică a salariilor, combinată cu aprecierea leului, a determinat scăderea competitivității.
De asemenea, în pofida salariilor relativ reduse comparativ cu statele central-europene și majoritatea celor din vestul zonei balcanice, România a „risipit” avantajele competitive dobândite în perioada deprecierii leului, în 1999, fără să majoreze suficient productivitatea pentru a contrabalansa aprecierea monedei din ultimii ani.
„Este probabil ca ruperea acordului cu FMI să accentueze îngrijorările privind incapacitatea României de a fi pregătită pentru integrarea în Uniunea Europeană”, a conchis analistul EIU.
