Remunerație după buget, coane Fănică

Au trecut aproape două luni de când coaliția care părea imposibilă a preluat guvernarea. Două luni marcate de dificultățile preluării unui mandat predat de un guvern cu susținere minimă în parlament, cu unele indecizii care au avut impact în viața de zi cu zi.
Demisiile de la Ministerul Administrației și Internelor, greutatea cu care bugetul a depășit faza de negociere între miniștrii cabinetului Boc, dar și isteria crizei financiare au făcut ca acest început de guvernare să nu fie privit cu ochi buni de opinia publică și de către mass-media.
În mod normal, schimbarea de putere este urmată de creșterea încrederii și a susținerii noului guvern, numai că, de data asta puțini erau cei care se așteptau ca cele două mari partide, adversari tradiționali, să se înțeleagă și să decidă un pact pentru România.
Încet, încet, cei care conduc formațiunile politice s-au resemnat și au acceptat ideea de coabitare, însă ceea ce s-a întâmplat în trecut nu poate fi șters peste noapte cu buretele.
Și poate tocmai de aceea, după aproape două luni de la instalarea guvernului, lucrurile sunt neschimbate într-o anumită măsură.
E limpede faptul că după câștigarea alegerilor se schimbă anumite persoane, de pe anumite funcții. Așa s-a întâmplat întotdeauna, indiferent de cum s-a numit partidul, sau coaliția de guvernare. Doar că, în cazul de acum, această schimbare s-a lăsat mult prea mult așteptată și poate din această cauză sunt multe domenii în care eficiența, sau dacă vreți normalitatea, sunt lăsate mult în urmă, în așteptarea schimbării din funcție a celor care vor pleca, sau a numirii celor noi, care vin.
La Suceava a fost instalat noul prefect, așteptându-se numirea subprefecților și a șefilor de instituții deconcentrate, cei care au ca principală misiune aplicarea politicilor guvernamentale în teritoriu.
La București a fost instalat cel de al treilea ministru de interne, lista de secretari de stat și de directori de agenții guvernamentale fiind incompletă deocamdată.
La Parlament, legea bugetului a intrat pe rol săptămâna trecută, pentru prima oară în istoria postdecembristă a acestei instituții urmându-se o procedură accelerată de adoptare a Legii Bugetului de Stat și a Asigurărilor Sociale de Stat. Mă bucur că parlamentarii aleși în premieră pe vot uninominal au înțeles urgența de a da țării, județelor, localităților și nu în ultimul rând cetățenilor, bugetul de care au nevoie pentru a putea merge mai departe.
Poate că tocmai votul uninominal a fost cel care a determinat reacția aleșilor din Parlament, refuzându-se utilizarea anumitor practici din trecut, prin care dezbaterile erau tergiversate din dorința blocării activității guvernului.
Săptămâna viitoare este posibil ca bugetul să fie votat, iar exemplul pe care îl dă Parlamentul sper să se constituie într-o creștere a credibilității acestei instituții în rândul românilor, chiar dacă situația dată nu ne dă speranța de a avea resurse suficiente pentru a pune în practică promisiunile electorale.
Sunt prevăzute creșteri ale punctului de pensie și ale salariilor, în două tranșe, va fi introdusă pensia minimă de 300 Ron începând cu 1 aprilie, vor fi alocate fonduri pentru continuarea lucrărilor la spitale, școli și grădinițe și sper să înceapă cât mai repede construcția de autostrăzi.
Nu suntem în nici un caz mulțumiți, dar asta este posibilitatea reală a unei Românii confruntată cu criza financiară, o Românie care are de îndeplinit obligații internaționale, inclusiv de natură financiară. Tocmai de aceea s-a decis înghețarea salariilor demnitarilor, deci și a parlamentarilor, și mai mult, din bugetul propriu al Camerei Deputaților s-au redus 10 milioane Ron pentru a asigura un buget mai consistent pentru certarea și inovarea de care țara are nevoie pentru a deveni mai competitivă în economia globală.