Comunicările și referatele pe tema relațiilor polono-române, care sunt prezentate în cadrul simpozioanelor anuale organizate la Suceava cu prilejul sărbătoririi Zilelor Culturii Polone, nu au caracterul pasager al unor materiale conjuncturale, ci sunt studii temeinice, laborioase, realizate de istorici și cercetători remarcabili. Faptul că Uniunea Polonezilor din România nu lasă să se risipească roadele acestor simpozioane și adună, an de an, în volume referatele susținute la fiecare ediție reprezintă un câștig pentru cercetarea științifică a ambelor țări.
Adevărate culegeri de texte de cercetare
Programul celei de-a XIV-a ediții a Zilelor Culturii Polone, care s-au desfășurat săptămâna trecută la Suceava, a circumscris și lansarea unor cărți între care s-au aflat și câteva volume care conțin referatele unor simpozioane anterioare. Grija cu care au fost editate, reproducerea textelor în limba în care-au fost prezentate (cu un scurt rezumat în limba partenerilor de simpozion), diversitatea subiectelor abordate, toate acestea fac ca volumele respective să se constituie ca adevărate culegeri de texte de cercetare.
Astfel, cu titlul “Relații polone-române în istorie și cultură” au fost editate
referatele simpozionului științific care s-a desfășurat cu prilejul celei de-a XI- a ediții a Zilelor Culturii Polone, un volum de cca. 400 pagini, a cărui redactare, corectură, precum și traducerea textelor în limba română îi aparțin prof. Stanislava Iachimovschi, cu un cuvânt introductiv semnat de Elizbieta Wieruszewska-Calistru, care a efectuat și traducerea textelor în limba polonă.
Din lumea istoriei, în cea a literaturii, culturii și problematicii minorităților naționale
Materialele reproduse sunt dispuse potrivit celor trei secțiuni ale simpozionului.
Secțiunea intitulată “70 de ani de la refugierea polonezilor în România” – cuprinde referate ca “Frontiera polono – română (1918-1919/1940), de Michal Klimecki, “Viața și moartea lui Jozef Beck în refugiu, în România (1939 – 1944), de Tadeusz Gaydamowicz, “Septembrie 1939 – Destrămarea Republicii a II-a Polone și atitudinea Regatului României Mari. Studiu de caz”, de Danial Hrenciuc, sau “Agresiunea sovietică împotriva Poloniei, 17 septembrie 1939. Consecințe asupra României”, de Bogdan-Alexandru Schipor.
La secțiunea “În lumea istoriei”, autorii abordează aspecte ca “Prințul Janusz Radziwill – Cavaler al Ordinului Coroana României”, de Jaroslaw Durka, “Evacuarea rușilor albi din Polonia prin România și Crimeea, în 1919 și 1920”, de Zbigniew Karpus, “Relațiile moldo-polone din perioada 1504-1538 – confruntare militară și expectativă diplomatică”, de Florin Pintescu, sau “Ordine, medalii, plachete și insigne poloneze în patrimoniul Muzeului Militar Național Regele Ferdinand I”, de Eugen Ichim.
Secțiunea “În lumea literaturii, culturii și problematicii minorităților naționale” reproduce referate ca “Identitatea națională la Cioran și Gombrowicz”, de Constantin Geambașu, sau “Identitatea culturală a bucovinenilor”, de Helena Krasowska.
“Lumea relațiilor polono-române”
Un alt volum, cu titlul “Lumea relațiilor polono-române” (cca. 360 pagini, cu grafica de pe copertă realizată de graficianul sucevean Mihai Pînzaru PIM), cu uncuvânt introductiv semnat de dr. Helena Krasowska, de la Institutul de Slavistică al Academiei Poloneze de Știință din Varșovia, cuprinde referatele simpozionul din septembrie 2011, materiale împărțite în două blocuri tematice.
Primul dintre acestea, “În lumea istoriei”, cuprinde studii ca “Activitatea misionară a franciscanilor polonezi în Moldova medievală”, de Dariusz Karczewski, “Românii cavaleri ai Ordinului Vulturului Alb în cei douăzeci de ani interbelici (1921 – 1939), de Krzysztof Filipow, “Raporturile lui Nicolae Bălcescu cu exilul și revoluționarii polonezi în anii 1848-1849”, de Nicolae Mareș, sau “Românii și Solidaritatea”, de Ion Constantin.
Din cel de-al doilea bloc tematic, cu genericul “În lumea culturii și problematicii bucovinene”, extragem doar titlurile referatelor “Un pictor polonez la curtea regelui Carol I – Tadeusz Ajdukiewicz”, de Eugen Ichim, “Însemnări autografe în limba polonă pe filele unor cărți vechi”, de Olimpia Mitric, “Minoritatea polonă din România în publicistica poloneză (1918-1989), de Krzysztof Nowak, și “Ioan Paul al II-lea în România”, de Boleslaw Karcz.
În așteptarea unui nou volum
Cu siguranță, în anul următor, când se va edita volumul care va reuni referatele prezentate și susținute la simpozionul din acest an (simpozion cu genericul „Legături istorice și culturale polono-române”), vom avea satisfacția de a regăsi texte ca „Încercări eșuate de atentat asupra perechii regale române în timpul vizitei în Polonia în iunie 1923, de dr. Aleksander Smolinski, de la Universitatea Kopernik din Torun, sau studiul prof. Constantin Rezachievici, de la Institutul de Istorie N. Iorga din București, „Relații medievale polono-române în imagini polone necunoscute în România (Jan Krzysztof Tarnowski în echipament de husar moldovean)”. Texte cărora li se va alătura referatul prezentat de dr. Anna Zielinska „Limba polonă în Bucovina în contextul cercetărilor limbii polone din zonele de frontieră”, sau cel cu titlul „Ecou românesc în munții polonezi – denumiri de vârfuri și munți de origine română”, de dr. Anna Oczko.
