Stenograma ședinței de joi a Birourilor Permanente ale celor două Camere în care s-a discutat despre demisiile directorilor SRI și SIE relevă modul în care este percepută relația Președinte-Legislativ de către unii politicieni marcanți.
Dan Voiculescu (PC):„În primul rând, președintele României considerăm că nu are dreptul la grevă. El este obligat, constituțional, să-și îndeplinească prerogativele. Nu poate condiționa în vreun fel îndatorirea de a nominaliza șefii serviciilor secrete. Pe de altă parte, condiționarea îndeplinirii unei atribuțiuni prezidențiale, de adoptare a unei legi, constituie, după părerea noastră, un act de șantaj la adresa Parlamentului, o imixtiune gravă în competența Parlamentului, ca unică autoritate legiuitoare a țării.”
Corneliu Vadim Tudor (PRM): „Suntem oameni maturi, suntem oameni cu responsabilități și nu este bine ce se întâmplă. Ne întreabă electoratul nostru. Noi suntem oameni votați, unii de sute de mii, alții de milioane de oameni. Hai să nu coborâm în derizoriu ceea ce se întâmplă și ceea ce ne-a determinat să lăsăm toate treburile și să venim acum la Parlament. Este departe de mine gândul de a vă ține o prelegere. Unii, poate, sunt mult mai bine pregătiți decât mine, cel puțin în domeniul juridic, dar vă reamintesc tuturor că o țară se conduce după legi, iar legile fac diferența între orânduirea tribală și un stat civilizat. Partidul pe care îl conduc a adus destule critici șefilor celor trei servicii secrete, domnilor Radu Timofte, Gheorghe Fulga și Virgil Ardelean, dar vrem să rămânem obiectivi până la capăt. Acum, acești oameni sunt victime ale puseelor dictatoriale ale domnului Traian Băsescu.”
Marton Arpad-Francisc (UDMR): „Nu cred că poate fi condiționată numirea acestor șefi de activitatea parlamentară, adică de aprobarea sau non-aprobarea unei legi. După cunoștințele mele, Parlamentul României – cele 4 formațiuni politice care au depășit pragul de 5% – a primit un număr de voturi de 8.866.774, pe când președintele în exercițiu a primit un vot de 5.126.794. Președintele României nu poate condiționa activitatea Parlamentului. El are dreptul și obligația de a propune șefii serviciilor secrete. Este o altă problemă, dacă domnia sa crede că nu dorește să numească. Este, într-adevăr, o problemă constituțională. S-ar putea cineva să creadă că este un abuz, că este o încălcare a Constituției care ar putea duce la demiterea președintelui, dar pentru aceasta este nevoie de semnătura a cel puțin unei treimi din cele două Camere. Și atunci iar ne putem întruni să decidem dacă există o astfel de solicitare. Să avem o sesiune extraordinară pe această temă.”
George Crin Laurențiu Antonescu (PNL): „Aici, doi dintre intervenienți, în alocuțiunile lor – domnul Voiculescu și domnul președinte Tudor – au pomenit cuvântul «dictatură», față de care, sigur, noi avem, așa, o anumită reținere, în sensul că nu ni se pare plauzibil. Dictatura are multe forme, și asta este puțin important pentru ordinea de zi, dar vreau să spun – așa, pentru stenogramă – că eu subscriu, de această dată, la îngrijorările și la aprecierile pe care cei doi le-au făcut. Deoarece, în momentul în care președintele României – la fel, un om cu vastă experiență politică și cunoscător, în orice caz, al prerogativelor pe care le are domnia-sa, pe care le are Parlamentul, cunoscător al Constituției, preocupat, în cel mai înalt grad, conform declarațiilor de pe parcursul mandatului de până acum de buna și corecta funcționare a instituțiilor statului – vine și spune public dacă Parlamentul va da legea cutare și cutare… până când… în termenul de, atunci voi face și eu… nu știu care lucru, poate că acesta nu este șantaj, cum spune domnul Voiculescu, dar este, în orice caz, o excedare absolut nepermisă a raportului între instituțiile fundamentale ale statului. Parlamentul României este suveran. Parlamentul României nu poate primi – fie și de la domnul președinte al României – condiții! Parlamentul României adoptă dacă, și când, și cum vrea orice lege. Inclusiv legile securității naționale”.
Valer Dorneanu (PSD): „Planul politic și constituțional ne demonstrează că, din păcate, de mai mult timp, mai exact de 2 ani, la noi instituțiile statului nu funcționează potrivit principiilor statului de drept – adică într-un cadru de cooperare și de echilibru – și se uită că, după revizuirea Constituției, principiul separației puterilor în stat a fost reformulat tocmai în acest sens. (…)Vedem că președintele, în loc să consulte Guvernul, în loc să consulte Parlamentul, în loc să aprecieze cadrul democratic, constituțional în care trebuie să funcționeze, sfidează și Guvernul, și Parlamentul. La rândul lui, Guvernul, care a participat – de asta vă spuneam că trebuie să ne referim puțin și la legi – în CSAT la elaborarea acelui set de legi l-a trimis ulterior opiniei publice să-l aprobe la rândul ei. Din păcate, repet, asistăm la permanente derapaje instituționale, la permanente demonstrații de sfidare reciprocă a instituțiilor statului.”
Cristian Rădulescu (PD):„Să evităm, în relația cu președintele, care în momentul de față asta se discută de fapt: relația Parlamentului cu președintele. Aici s-a ajuns, la această subliniere cu tușă groasă. Să evităm să fim noi ridicoli, să fim pe lângă lege, lucru pe care îl reproșează mulți președintelui. Păi, nici una din propunerile făcute nu poate fi una decentă din partea Parlamentului care să ne poziționeze bine pe noi. Suntem într-un stat de drept și respectăm legea. Haideți să ne uităm acum, puțin detașat, la aceste propuneri. Putem să ieșim noi cu așa ceva de aici? Convocarea Camerelor ca să se ia act de demisie! Pe lângă lege. Sau să spunem… să dăm o declarație că directorii, în opinia noastră, sunt încă în funcție! Putem noi face așa ceva? O fi opinia noastră, dar nu putem să ieșim cu o declarație din Birourile permanente reunite.”



